Europarlamentarul și liderul PMP Eugen Tomac a transmis luni că a deschis o acțiune împotriva Consiliului Uniunii Europene la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cu scopul de a anula decizia Consiliului JAI şi pentru recunoaşterea dreptului României de a fi în Schengen.
”Am analizat şi încă avem în vedere mai multe căi pe care putem să le urmăm, cum ar fi acţiunea în constatarea abţinerii de a acţiona sau acţiuni în pretenţii intentate împotriva statelor care au votat împotriva primirii României în spaţiul Schengen. Însă după ce ne-am consultat cu jurişti, profesori de drept european, foşti judecători la CJUE din mai multe ţări, am considerat că acţiunea în anulare are cele mai mari şanse să fie admisibilă”, a mai transmis Tomac.
Concret, acesta a cerut Curţii să constate nelegalitatea deciziei implicite în urma votului de pe 8 decembrie, prin care Consiliul decide împotriva aplicării integrale a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în România.
”Această decizie nu a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE, cum a fost cazul deciziei de primire a Croaţiei, însă reprezintă în continuare un act atacabil potrivit art. 253 TFUE. Drept rezultat, dacă decizia prin care României i se refuză aderarea la Spaţiul Schengen va fi considerată una nelegală prin anularea acesteia de către Curte, un nou vot cu privire la aceeaşi decizie nu va mai putea fi un vot politic, ci un vot tehnic, care să ţină cont strict de condiţiile de evaluare Schengen, pe care le îndeplinim. Un vot pozitiv”, susţine liderul PMP:
Tomac susţine că principalul argument se regăseşte în Tratatul de aderare, care prevede că ”dispoziţiile acquis-ului Schengen … se aplică pe teritoriul fiecăruia dintre aceste state membre numai în temeiul unei decizii europene adoptate de Consiliu în acest sens, după verificarea, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile în materie, a îndeplinirii pe teritoriul respectivului stat a condiţiilor necesare aplicării tuturor părţilor în cauză din acquis.”
”Evaluarea a avut loc şi rezultatul acesteia a fost favorabil. Astfel, din modul în care este formulat acest articol, Consiliul are obligaţia de a pronunţa o decizie favorabilă. O altfel de interpretare ar face ca acest articol să devină absurd, pentru că o evaluare nu ar mai avea niciun rol, dacă, indiferent de rezultatul acesteia, decizia Consiliului rămâne una arbitrară, politică. O altfel de interpretare ar putea duce la situaţia absurdă în care un stat care a fost evaluat negativ poate primi un vot pozitiv pentru aderarea la Spaţiul Schengen”, a mai transmis Tomac.
”Un alt aspect cu care ne confruntăm constă în calitatea noastră procesuală de a acţiona Consiliul la CJUE”, a adăugat Tomac.
Potrivit acestuia, pentru acţiunea în anulare, există două tipuri de reclamanţi:
reclamanţii privilegiaţi: statele membre, Parlamentul European, Consiliul şi Comisia;
reclamanţii neprivilegiaţi: persoanele fizice, care trebuie să demonstreze un interes direct cu privire la actul atacat.
”Prealabil acţiunii la Curte, am trimis scrisori către prim-ministrul României, către toţi prim-miniştrii statelor membre, către preşedinta Parlamentului şi către preşedinta Comisiei în care le-am cerut să susţină o acţiune la CJUE, însă deocamdată nu am avut parte de susţinerea acestor reclamanţi privilegiaţi. Sper că acum că am depus acţiunea, le vom capta interesul şi voi putea face noi demersuri pentru ca un reclamant privilegiat să ni se alăture. Am cerut Curţii timp în acest sens”, a mai transmis eurodeputatul.
Acesta anunţă că va cere o extindere a definiţiei reclamantului privilegiat care să îi includă şi pe membrii Parlamentului European.
”Această cerere reprezintă, într-adevăr, o inovaţie juridică, însă trebuie să avem în vedere că dreptul european, spre diferenţă de dreptul românesc, este un drept care evoluează în funcţie de deciziile Curţii de Justiţie. Drept exemplu, însăşi dreptul de recurs al Parlamentului European cu privire la acţiunea în anulare a fost obţinut acum 33 de ani pe cale jurisprudenţială. (C-70/88 Parlamentul v. Consiliul, 22 mai 1990”, a mai afirmat liderul PMP.
Acesta anunţă că, în subsidiar, a argumentat că în calitatea de deputat în Parlamentul European, îndeplinesc, în mod personal, un interes direct şi legitim care îmi permite să acţionez Consiliul din postura de reclamant neprivilegiat, scrie news.ro
