"Timişoara trebuie să profite de acest moment pentru a gândi un proiect sustenabil pe termen lung. Timişoara se poate proiecta ca un hub cultural regional atât pe zona de artă contemporană, cât şi în promovarea a tot ceea ce înseamnă cultură şi artişti locali. Cred că trebuie să gândim ce face după 2023, cum putem fructifica inclusiv fondurile europene, creând un brand coerent pentru Timişoara, astfel încât oraşul să devină atractiv pentru turişti şi pentru investiţii ulterior şi cred că această dimensiune culturală nu este încă fructificată de niciun oraş al României", a afirmat eurodeputatul Negrescu, care s-a aflat în Timişoara în perioada 3 - 5 aprilie, alături de membri ai Comisiei pentru Cultură şi Educaţie (CULT) din Parlamentul European.
Conducătorul delegaţiei PE, Andrey Slabakov, a subliniat, în cadrul unei conferinţe de presă, că trebuie depuse eforturi astfel încât dimensiunea culturală a CCE 2023 să ajungă la fiecare locuitor al UE, nu doar la timişoreni. El a punctat şi beneficiile pe care le aduce unui oraş titlul de CCE.
"Titlul de Capitală Europeană a Culturii al unui oraş creează punţi între oamenii din Uniunea Europeană. Criza, pandemia şi războiul sunt temporare, dar arta este eternă şi sunt sigur că Timişoara va avea mare succes în anul de CCE. În Uniunea Europeană vorbim adeseori despre durabilitate şi este important ca la finalul anului 2023 iniţiativele pornite anul acesta să continue. Este important nu doar pentru Timişoara, ci şi pentru România, pentru Uniunea Europeană şi din acest motiv este necesar să facem astfel încât cultura să ajungă la fiecare locuitor, nu doar al Timişoarei şi nu doar al României", a afirmat Andrey Slabakov.
Europarlamentul Vlad-Marius Botoş a punctat faptul că "succesul titlului de Capitală Europeană a Culturii nu este al vreunei instituţii, nici al Asociaţiei Timişoara 2023, care a muncit foarte mult pentru acest program, ci este al tuturor locuitorilor, al ţării întregi".
Europarlamentarul Iuliu Winkler, membru supleant în Comisia CULT a PE, a subliniat importanţa reinventării spiritului Timişoarei şi al implicării mai semnificative a tinerilor şi a minorităţilor în actul cultural al TM2023.
"Anul 2023 nu este doar anul CCE, ci trebuie să devină anul accesiunii noastre în Schengen. Este necesară reinventarea spiritului Timişoarei. Să le explicăm tinerilor de astăzi ce înseamnă, sufleteşte, acest spirit. De asemenea, este importantă implicarea tinerilor, mai ales în 2023, mai cu seamă, pe dimensiunea diversităţii, a multiculturalităţii şi a multilingvismului. Timişoara trebuie să trăiască în fiecare zi aceste realităţi (...). Totodată, este importantă implicarea minorităţilor etnice. Nu cred că trebuie să repetăm mereu că sunt trei teatre, român, maghiar şi german sub acelaşi acoperiş în Timişoara (în aceeaşi clădire a Palatului Culturii, n.r.), ci trebuie să facem mai mult pentru a implica mai mult acele comunităţi care au construit şi au creat valoare, au inovat şi au trăit împreună şi trăiesc astăzi împreună", a explicat Iuliu Winkler.
Delegaţia de europarlamentari a participat la întâlniri cu ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, primarul Dominic Fritz, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Alin Nica, şi cu echipa Proiectului Cultural Naţional Timişoara 2023, dar şi cu operatorii culturali locali şi cu refugiaţi ucraineni implicaţi în activităţi culturale, transmite AGERPRES
