Specialiştii susţin că japonezii au ajuns un exemplu la nivel mondial datorită priceperii lor de a economisi bani. Niponii au parte de siguranţă financiară pentru că au învăţat cum să evite risipa.
Trucul lor principal se numeşte kakeibo sau arta bugetului familial.
Ce este arta bugetului familial
Acest șiretlic psihologic reprezintă un sistem tradițional de gestionare a bugetului. Acesta îi încurajează pe oameni să fie mai conștienți de cheltuieli prin scrierea pe un caiet.
Asiaticii se ghidează foarte mult după minimalism și consum rațional, adică trăiesc doar cu lucrurile necesare. Un alt principiu al niponilor este este Hara Hachi Bu, care se traduce prin „mănâncă până ești 80% sătul”.
Japonezii aplică şi Tsundoku, care se referă la tendința de a cumpăra cărți care rămân necitite, potrivit ziare.com. Japonezii obișnuiesc să planifice din timp înlocuirea obiectelor de valoare pentru a nu fi nevoiți să suporte costuri mari simultan.
Tot ei au introdus şi Hansei sau autoevaluarea financiară. Ideea e că bugetul se analizează în fiecare lună, stabilindu-se mici obiective, dar realiste.
Românii, susţinuţi de Diaspora
Românii din Diaspora trimit, anual, zeci de milioane de euro în ţară. Principalele țări din care vin cei mai mulți bani sunt Marea Britanie, Germania, Italia și Spania, adică destinațiile tradiționale pentru diaspora românească.
Așadar, conaționalii noștri de afară susțin indirect economia locală prin sumele importante pe care le trimit acasă.
Există şi reversul medaliei. Adică pleacă bani şi din România către ţări străine. Asiaticii, în mod special, vin să muncească la noi. Orașele din România de unde pleacă cei mai mulți bani către Asia sunt: București, Cluj, Timișoara, Iași și Constanța.
Aceşti străini lucrează în sectorul construcțiilor, în industria HoReCa și în servicii, gen livratori.
