Konstantin Schmidt a colaborat cu Securitatea, sub numele conspirative de: „Teodorescu Nicu”, „Siegfried”, „Fhonix” și „Jean Barth”.
Constantin Stoiculescu a fost titularul dosarului fond rețea R 405720. La data de 17.09.1965, el a fost luat în lucru, pentru manifestări dușmănoase și relații cu cetățeni străini, fiind avertizat la data de 15.04.1966 de către organele de contrainformații militare ale U.M. 01864 Cluj. La 15 noiembrie 1966, organele C.I. l-au recrutat ca informator, deoarece avea posibilități informative pe lângă studenta S.C., studentul F.A. și secretarul 3 al Ambasadei Ghana la București. „A continuat colaborarea sub numele conspirativ Teodorescu Nicu până la data de 04.02.1968, când a fost lăsat la vatră”, se precizează în documentul verificat de Bugetul.ro.
De la „Teodorescu Nicu” la „Siegfried”, „Fhonix” și „Jean Barth”
Cinci ani mai târziu, în 1973, Konstantin Schmidt a fost reactivat ca informator de către Securitatea Județeană Sibiu, sub numele conspirativ „Siegfried”/„Fhonix”, pentru a furniza informații despre „persoane semnalate ca având legături suspecte cu cetățeni străini”. A fost abandonat în următorul an, la 30.03.1974, pentru manifestări dușmănoase la adresa regimului și a organelor de partid.
Aspecte legate de colaborarea lui Stoiculescu cu Securitatea au fost identificate în dosarul I 1099039. Dosarul a fost deschis în anul 1974, când Schmidt a fost luat în lucru de Serviciul 1 al IJS Sibiu, pentru manifestări negative la adresa regimului, legături cu străini și intenții de evaziune. În 1981, el a fost luat în lucru pentru deținerea de materiale cu caracter fascist și terorist, audierea și colportarea știrilor transmise de posturi de radio străine.
În 1984, Constantin Stoiculescu a fost luat în supraveghere în dosarul de problemă 160, în luna iunie a aceluiași an fiind trecut în evidența problemei 173, pentru intenții de evaziune prin metode și mijloace teroriste, precum și pentru suspiciuni de contraspionaj. „În acest dosar au fost arhivate o parte din notele informative din perioada anilor 70, precum și un angajament de colaborare din 1973.
De asemenea, din analiza acestui dosar rezultă o nouă colaborare, sub numele conspirativ Jean Barth”, se arată în documentul verificat de Bugetul.ro.
Din proprie inițiativă, Stoiculescu l-a turnat pe A.R., ce urma să fie propulsat în juriul Festivalului de Jazz de la Sibiu, din anul 1985
Potrivit documentelor aflate la CSNAS, Constantin Stoiculescu, devenit ulterior Konstantin Schmidt, l-a turnat pe A.R., ce urma să fie propulsat în juriul Festivalului de la Jazz de la Sibiu, din anul 1985. Despre A.R., Stoiculescu a precizat că era „un apropiat al unuia dintre cei mai înverșunați dușmani ai țării noastre, individ devenit notoriu prin ura și înverșunarea prin care împroașcă realizările țării noastre (...) devenit la începutul anilor 70 comentator al postului de radio Europa Liberă”.
Constantin Stoiculescu nu s-a rezumat doar la a-l turna pe A.R. El l-a pomenit în delațiune și pe fiul minor al acestuia. „Fiul minor a crescut cu ideile tatălui și această fotografie”. În denunțul său, Schmidt că o fotografie a crainicului de la Europa Liberă „putea fi văzută /.../ în camera pe care o ocupă în locuința comună”.
În fața magistraților de la Curtea de Apel București, Konstantin Schmidt a susținut că atât el, cât și familia sa au fost supuși la tratamente de teroare psihică și fizică, în perioada 1947-1989, de către organele represive ale regimului comunist.
Eugen DINU
