Sute de mii de români sunt în situația Casei Regale! Statul român aruncă pe geam sume importante, din cauza proceselor pe care le pierde cu aceste persoane. O hotărâre de guvern a Cabinetului Tudose ar fi de vină. Dezvăluirea a fost făcută de avocatul Custodelui Coroanei, Gabriel Zăgrean, pentru Bugetul.ro.
În presa tabloidă a apărut o știre conform căreia fiicele fostului suveran al României, Mihai I, a dat statul român în judecată, cerându-i daune de peste un milion de lei.
Citeşte şi Fiicele Regelui Mihai deschid primul proces împotriva statului român: Pentru ce cer daune
În acest context, reporterul Bugetul.ro a discutat, joi, cu avocatul Gabriel Zăgrean, reprezentantul Custodelui Coroanei, Principesa Margareta.
Acesta ne-a dezvăluit că este vorba, de fapt, de două procese și că acestea au fost intentate chiar de fostul monarh Mihai I, în primăvara anului 2017, pentru a recupera compensațiile pe care statul român le acordă persoanelor ce dețin terenuri în ariile protejate.
„Într-un prim aspect, o să subliniez că acel proces, de fapt sunt două procese care există pe rol, inițial au fost la Tribunalul Bihor, acum au ajuns la Curtea de Apel Oradea, nu este intentat de Casa Regală. A fost intentat de Majestatea Sa, Regele Mihai I al României.
Deci, undeva în primăvara anului 2017, am inițiat demersurile în vederea obținerii anumitor compensații, pe care Majestatea Sa, alături de ceilalți cetățeni români care se află în situații de eligibilitate pentru aceste compensații, nu le-a putut obține pe cale administrativă, am fost nevoiți să apelăm la calea judecătorească.
Cu alte cuvinte, toată lumea cunoaște că Majestatea Sa a plecat de lângă noi, în decembrie, iar, conform procedurii legale, succesorii de drept, respectiv Majestatea Sa, Custodele Coroanei, Principesa Margareta, alături de celelalte patru prințese, am depus documentele în vederea continuării dosarului început de însăși Majestatea Sa”, a declarat Zăgrean.
Gabriel Zăgrean ne-a precizat că în situația Casei Regale se află sute de mii de români.
„Conform datelor pe care le dețin, având în vedere că mă ocup de ani de zile de aceste aspecte, sunt peste 200.000 de persoane fizice și juridice, care sunt eligibile să primească aceste compensații. Avem printre clienți inclusiv Academia Română, cu care, tot așa, am inițiat o serie de dosare, de procese, în vederea obținerii acestor compensații.
Sumele se referă la cele câteva sute de hectare pe care Majestatea Sa le deține la Săvârșin, în județul Arad, și care au fost achiziționate de Majestatea Sa în anii ’40-’44.
Conform Codului silvic, Legea 46/2008, modificată prin Legea 133/2015, persoanele fizice și juridice române care dețin anumite suprafețe de teren forestier în anumite zone de protecție, care sunt stabilite, prin amenajamente silvice, de organele de specialiatate, respectiv Ministerul Apelor și Pădurilor, nu au voie să recolteze masă lemnoasă, pentru a proteja fauna, alunecările de teren ș.a.m.d.
Și cum nu se poate folosi acea suprafață de teren forestier, statul român a decis să acorde aceste compensații. Statul român nu a făcut acest lucru din proprie inițiativă, ci ca urmare a unei decizii impuse de Comisia Europeană. A fost inițial o decizie luată în anul 2007 și care s-a prelungit în anul 2017. În momentul de față, statul român are o legislație extrem de stufoasă, vă spun cu certitudine, făcută în așa manieră încăt să descurajeze proprietarii de teren forestier să solicite și să poată să obține aceste compensații pe cale administrativă, obligându-i, practic, pe bieții proprietari să apeleze la instanța de judecată.
Aceste compensații reprezintă undeva la 30% din cât ar obține, de fapt, un proprietar de teren dacă ar exploata respectiva suprafață, dacă nu ar exista asemenea interdicții.
Conform legislației în materie, aceste compensații se acordă numai în situația în care pe acele suprafețe de teren forestier nu s-a recoltat ilegal, n-au fost făcute defrișări, aspecte care sunt constate de organele de specialitate, respectiv Gărzile Forestiere. În cazul în care se constatau defrișări ilegale, de drept, de iure, conform legii, era exclus de la plata acestor compensații. Cu certitudine, vă spun că la proprietățile pe care Majestatea Sa la deține nu au fost tăieri ilegale. Lucru ce poate fi confirmat de organele de fond”, ne-a declarat apărătorul Principesei Margareta.
Zăgrean susține că Hotărârea de Guvern nr. 447 din 6 iulie 2017, dată de Cabinetul Tudose, ar fi problema.
„Pe 6 iulie 2017, Guvernul României a emis o Hotărâre de Guvern, numărul 447, care face, practic, imposibilă acordarea acestor compensații pe cale administrativă și, din păcate, cei peste 200.000 de proprietari de teren forestier nu le pot obține decât apelând la organele de judecată. De ce oare? Ar trebui făcută o discuție amplă pe această temă. Mă obligi să asigur paza, întreținerea și igienizare acelor suprafețe și nici acea glumă de compensație nu vrei să mi-o acorzi”, a precizat avocatul.
„Este un fenomen de masă”
Avocatul susține că statul român ar putea primi de la Comisia Europeană cel puțin 35% din aceste compensații.
„Dacă statul român și-ar face temele, cel puțin 35% din aceste compensații pot fi primite de la Comisia Europeană.
Pentru arealul de la Săvârșin, Majestatea Sa trebuie să primească despăgubiri pentru câteva sute de hectare, până într-o mie de hectare, nicidecum sute de mii de hectare, așa cum s-a scris în presa tabloidă.
Eu reprezint sute de proprietari de teren forestier, iar instanțele de judecată ne-au acordat aceste compensații. Am sentințe definitive, deja puse în aplicare și executate silit.
Este un fenomen de masă. Toți proprietarii de teren forestier din zona Suceava, Alba, Miercurea Ciuc, Harghita, Covasna, Brașov, Cluj, Maramureș și așa mai departe, toți și-au câștigat dreptatea în instanță”, a afirmat Gabriel Zăgrean.
Întrebat dacă nu se risipesc banii statului prin aceste procese, avocatul ne-a delcarat: „Aici este absurditatea (n.r. – că se risipesc banii statului prin procese). Am discutat la nivel înalt, la Ministerul Apelor și Pădurilor, am ridicat această problemă. De ce nu se acordă aceste compensații și retroactiv? Din 6 iulie până pe 31 decembrie 2017, Majestatea Sa, Academia Română și ceilalți clienți de-ai noștri au primit aceste compensații. Dar ei au căutat să le obțină și retroactiv.
Normele metodologice ale HG nr. 447/2017 n-au făcut altceva decât să obtureze și să facă imposibilă acordarea acestor compensații pe cale administrativă. Șiretlicul apare în Articolul 11, unde se menționează că aceste compensații se acordă din 6 iulie 2017 încolo, nu și retroactiv”.
Avocatul Gabriel Zăgrean nu a putut să ne dea suma exactă pe care moștenitorii Regelui Mihai o solicită de la statul român, dat fiind că nu avea dosarul la îndemână.
„Ca și cuantum, n-aș putea să vă spun o cifră exactă, dar calculul se face în funcție de o decizie a Comisiei Europene, dată în ianuarie 2017”, a mai spus Zăgrean.
Regele Mihai a intrat în posesia acestor terenuri în anul 2007.
EXCLUSIV! Cum răspunde Laura Codruța Kovesi unei acuzații grave lansate de jurnalistul Dan Andronic
Fiicele Regelui Mihai deschid primul proces împotriva statului român: Pentru ce cer daune
