Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie a explicat de ce românii au ajuns să plătească prețuri mult mai mari la curent. Mai mult decât atât, aceleași motive vor sta și la baza creșterii tarifelor pentru gaze. Câteva simple greșeli vor duce la cheltuieli și mai mari pentru cetățeni.
Conform datelor transmise de ACUE, doar jumătate din cât plătim se duce pe energia propriu-zisă. Restul sunt decizii greșite, proiecte legislative publicate și retrase care au dus la creșterea artificială a prețurilor. Orice eroare ne costă pe noi.
„Este esențial de subliniat că aproximativ 50% din prețul final facturat consumatorilor este reprezentat de prețul mărfii – respectiv costul de achiziție al energiei electrice și al gazelor naturale. Atribuirea creșterilor de preț exclusiv marjei de furnizare denotă o înțelegere limitată a mecanismelor reale de formare a prețurilor, a structurii facturii și a factorilor economici care influențează piața energetică. Promovarea unor astfel de interpretări, chiar și prin proiecte legislative publicate și retrase, generează riscuri majore pentru sector și transmite semnale profund inadecvate către piață”, transmite ACUE.
Modificările de lege făcute greșit ne afectează direct prețul din facturile de curent
Sursa citată arată că ar fi nevoie de analize reale, serioase, din partea autorităților, înainte de a da legi privind prețul la curent sau orice alte detalii. Ministerul Energiei, dar și Guvernul, au direct această sarcină. Politicile publice făcute corect ar scădea tarifele, nu le-ar crește.
„Modificările legislative trebuie să fie fundamentate pe analize economice riguroase și consultări reale cu actorii din piață, iar politicile publice trebuie să stimuleze investițiile în noi capacități de producție, diversificarea surselor și creșterea lichidității piețelor.
Protecția consumatorilor, în special a celor vulnerabili, trebuie realizată prin politici sociale țintite, transparente și finanțate din bugetul de stat. Transferarea obligațiilor de natură socială către actorii comerciali sau substituirea mecanismelor de piață prin măsuri administrative generalizate distorsionează semnalele de preț și afectează funcționarea corectă a pieței”, transmite Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie.
Plafonarea și compensarea au adus efecte negative pe termen lung și un ajutor doar de moment
De când a început pandemia, în România a funcționat plafonarea prețului la curent electric și la gaze. Statul a fost cel care s-a angajat să țină sub control prețurile și acum are datorii uriașe către furnizori. Din moment ce țara nu le plătește ce le datorează, tot pe noi pică scumpirile acum.
„În România, statul a decis ca furnizorii să prefinanțeze schemele de politică socială prin aplicarea ex-ante a mecanismelor de plafonare și compensare. Timp de patru ani, protecția socială s-a realizat, în fapt, pe seama furnizorilor de energie, care au prefinanțat plafonarea prețurilor finale pentru toți clienții. În prezent, restanțele statului față de furnizori se ridică la aproximativ 10 miliarde de lei, fără a exista o decizie concretă privind deblocarea procesului de validare și plată”, adaugă Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie.
