Noile cercetări dau peste cap teoriile acceptate până acum de întreaga comunitate științifică cu privire la originea vieții pe Pământ.
La o adâncime de peste 4.000 de metri, cercetătorii au găsit o fabrică de oxigen
Un studiu publicat la începutul săptămânii a făcut o descoperire ce a uluit lumea științifică. La adâncimi de peste patru mii de metri, în câmpia abisală din zona de fractură geologică Clarion-Clipperton din centrul Oceanului Pacific, a fost descoperită o fabrică de oxigen.
Ciudatul „oxigen negru” nu este produs de organisme vii, condițiile de acolo nu permit existența procesului de fotosinteză, ci este eliberat de pietre ce au în compoziție metale.
Zona este cunoscută, folosită în mineritul subacvatic pentru existența nodulilor polimetalici, zăcăminte minerale bogate în metale (mangan, nichel, cobalt etc) - elemente esențiale în procesul de fabricare a bateriilor pentru vehicule electrice, turbine eoliene, panouri fotovoltaice şi telefoane mobile.
Mostrele analizate de oamenii de știință au fost prelevate de un vas al Asociaţiei Scoţiene pentru Știinţe Marine (SAMS). Misiunea a fost finanțată de companiile The Metals Compagny şi UK Seabed Resources care își doresc să exploateze zăcămintele prețioase.
Scopul studiului a fost, de fapt, analizarea impactului pe care îl are prospectarea asupra unui ecosistem în care absenţa luminii împiedică fotosinteza şi implicit prezenţa planetelor, dar care adăposteşte specii animale unice.
„Am încercat să măsurăm consumul de oxigen din abisul oceanic prin plasarea sedimentelor sub clopote speciale denumite camere bentonice, a explicat pentru AFP Andrew Sweetman, coordonatorul studiului publicat de Nature Geoscience.
Cercetătorii se așteptau să observe o scădere a concentrației de oxigen din apa prinsă sub acele clopote, după ce este consumat de organismele vii ce supraviețuiesc la acele adâncimi. Realitatea a contrazis așteptările.
„Nivelul oxigenului creştea în apa de deasupra sedimentelor, în întuneric complet şi în consecinţă fără fotosinteză”, a precizat prof. Sweetman, conducătorul grupului de cercetare asupra ecologiei şi bio-geochimiei abisurilor marine din cadrul SAMS.
Te-ar putea interesa și: Descoperire majoră în România, pe albia unui râu important. Cercetătorii se pregătesc pentru o adevărată lovitură în domeniu
Datele contraziceau ce se știa până acum despre cum a apărut viața pe Pământ
În condițiile în care datele păreau să contrazică teoriile acceptate până acum în comunitatea științifică, cei care au realizat studiul au crezut inițial că se confruntau cu o defecțiune a senzorilor submarini. Așa că au recreat condițiile la bordul vasului.
Sedimentele și nodulii din compoziția lor au fost puși în bazine închise în care nu exista expunere la lumină. Oxigenul a continuat să crească.
„La suprafaţa nodulilor am detectat o tensiune electrică aproape la fel de mare ca la o baterie AA”, descrie profesorul Sweetman, comparând aceşti noduli cu „baterii din rocă”.
Profesorul Nicholas Owens, directorul SAMS, a spus că „descoperirea producerii de oxigen printr-un alt proces decât fotosinteza ne încurajează să regândim modul în care a apărut viaţa pe Pământ”.
„Teoria convenţională este că oxigenul a fost produs pentru prima dată în urmă cu aproximativ 3 miliarde de ani de către cianobacterii, ceea ce a dus la dezvoltarea unor organisme mai complexe”, explică omul de ştiinţă.
„Viaţa ar fi putut începe în altă parte decât pe uscat şi aproape de suprafaţa oceanului. Deoarece acest proces există pe planeta noastră, el ar putea genera habitate oxigenate şi pe alte lumi oceanice precum Enceladus sau Europa (luni ale lui Saturn şi Jupiter) şi să creeze condiţiile pentru apariţia vieţii extraterestre acolo”, susţine şi profesorul Sweetman.
Te-ar putea interesa și: Apocalipsa creată de om prinde viteză. Cercetătorii au descoperit că încălzirea globală crește în ritm galopant
