Economia judeţului Botoșani a fost serios zguduită, la mijlocul anului trecut, când moștenitoarele fabricii Serconf au decis să închidă fabrica pe care au primit-o de la tatăl lor.
Atunci, au fost concediaţi 163 de oameni.
Serconf este unul dintre numele celebre ale industriei ușoare din Botoșani și una dintre cele mai de succes afaceri din acest sector după Revoluție. Firma a lucrat mult pentru Germania, colaborând cu branduri sonore, precum Brax.
Fabrica, vândută pentru 2,1 milioane de euro
Acum, uzina ce i-a aparţinut lui Youssef Aslan Seroussi a fost vândută de moştenitoare pentru suma de 2,1 milioane de euro. Cele trei fiice ale afaceristului care a decedat în 2018 au decis cedarea clădirii de 6.000 de metri pătraţi şi a terenului aferent de 4.800 de metri pătraţi către Todino Boldea, anunţă şi botosaninews.ro.
După moartea lui Youssef Aslan Seroussi, la 85 de ani, fiica Nora a preluat frâiele acestui adevărat imperiu.
Seroussi, evreu de origine sudaneză
Cine a fost Youssef Aslan Seroussi? Un evreu de origine sudaneză, om de afaceri și un reputat creator de modă ce avea să intre în România încă din 1965.
În 1974, el deschidea prima sa reprezentanță în România Socialistă, fabricile de profil de aici devenind principalii săi furnizori de materiale. După Revoluţia din 1989, Youssef Aslan Seroussi avea deja afaceri în valoare total de peste 55 de milioane de dolari, în materie de modă.
În capitalismul sălbatic al anilor '90, el avea să cumpere o primă fabrică, la Odorheiul Secuiesc, și să-și continue afacerile sub brand-ul Seroussi, iar până în 2007 deținea deja cinci fabrici în România, fiind deja un brand cunoscut în lumea modei.
Probleme în industria textilă
Mostenitoarele lui Youssef Aslan Seroussi au ales să închidă fabrica de la Botoşani şi, ulterior, s-o vândă din cauză că industria românească de textile se află în pragul colapsului.
"Industria textilă din România se confruntă cu provocări majore, inclusiv scăderi ale producției și presiuni financiare din cauza pandemiei, conflictului din Ucraina și schimbărilor din cadrul UE, în special cele care vor fi generate de implementarea Strategiei UE pentru Textile.
În cadrul acestei strategii se arată că „Până în 2030, produsele textile introduse pe piața UE au o durată lungă de viață și sunt recicla-bile, sunt în mare măsură confecționate din fibre reciclate, nu conțîn substanțe periculoase și sunt produse cu respectarea drepturilor sociale și a mediului”, urmând a se concentra producția pe textile de înaltă calitate la prețuri accesibile, se renunță la moda de consum, iar serviciile de reutilizare și de reparare profitabile din punct de vedere economic sunt disponibile la scară largă”, se arată într-un comunicat al reprezentanților industriei textile.
