Furnalul din Govăjdia, județul Hunedoara, este un monument industrial vechi de peste 200 de ani, considerat primul furnal cu funcționare continuă din Europa continentală.
Deși are o valoare istorică remarcabilă, situl se degradează pe fondul nepăsării autorităților și lipsei de finanțare.
Un colos industrial cu peste două secole de istorie
În inima județului Hunedoara, ascuns între dealuri și vegetație, se află o construcție care a marcat începuturile erei industriale din Transilvania: furnalul din Govăjdia.
Construit între anii 1806 și 1810 și pus în funcțiune definitiv în 1813, acest monument tehnic este recunoscut de specialiști drept primul furnal cu funcționare continuă de pe teritoriul actualei Europe continentale.
Structura sa masivă, realizată din piatră și cărămidă, este o mărturie a eforturilor din secolele XVIII și XIX de a transforma regiunea într-un centru metalurgic important.
Furnalul a fost ridicat pe locul unei foste fierării medievale și a fost dotat cu tehnologii moderne pentru acea perioadă, cum ar fi camere de preîncălzire a aerului și sisteme de descărcare continuă. Într-o epocă în care majoritatea cuptoarelor funcționau intermitent, această inovație a plasat Govăjdia pe harta europeană a progresului industrial.
De la legendă la realitate: fonta de Govăjdia și Turnul Eiffel
O legendă des vehiculată în zonă afirmă că fonta produsă în furnalul de la Govăjdia ar fi fost folosită la construirea celebrului Turn Eiffel din Paris, inaugurat în 1889. Deși nu există dovezi documentare solide care să confirme această ipoteză, ea persistă în memoria colectivă a locului, fiind sprijinită de faptul că fonta transilvăneană era recunoscută pentru calitatea sa și era exportată în toată Europa.
Este cert însă că, la sfârșitul secolului al XIX-lea, producția de la Govăjdia era una considerabilă. În perioada sa de vârf, între anii 1871 și 1889, furnalul producea anual peste 8.000 de tone de fontă, fiind conectat la o linie de cale ferată industrială și beneficiind de modernizări constante. Tot atunci, s-a realizat și o prezentare a tehnologiei folosite la Govăjdia în cadrul Expoziției Universale din 1889 de la Paris.
Declinul unei construcții-simbol
În ciuda eficienței și importanței sale, furnalul din Govăjdia a intrat treptat într-un proces de declin odată cu dezvoltarea combinatului siderurgic din Hunedoara, inaugurat în 1884. Noua uzină, mult mai modernă și mai bine conectată la rețelele comerciale și de transport, a preluat rolul principal în producția de oțel și fontă din regiune.
Astfel, în anul 1924, după mai bine de un secol de funcționare, furnalul a fost oprit definitiv. În deceniile următoare, clădirile au fost treptat abandonate, iar timpul și-a lăsat amprenta asupra zidurilor groase și instalațiilor ruginite. Cu toate acestea, comunitatea locală a continuat să privească acest monument cu respect, considerându-l un simbol al trecutului industrial gloriei pierdute a zonei Hunedoarei.
Sit industrial monument istoric, dar lăsat în paragină
În anul 2000, furnalul a fost declarat oficial monument istoric, cu codul LMI HD-II-m-A-03322. În ciuda acestui statut, el se află într-o stare avansată de degradare. Lipsa unei strategii clare de conservare, a fondurilor și a implicării autorităților locale sau centrale a dus la acumularea de pagube structurale semnificative.
În 2023, inundațiile provocate de ploile abundente au acoperit furnalul cu mâl și deșeuri, amplificând starea de degradare. Raportările din partea administrației locale și a Direcției pentru Cultură Hunedoara au semnalat urgența intervenției, în special în zona vetrei cuptorului, a platformei de lucru și a zidăriei interioare, care riscă să se prăbușească.
Potențial turistic ignorat și inițiative de restaurare eșuate
În ciuda valorii sale istorice incontestabile, furnalul din Govăjdia nu este inclus în niciun circuit turistic major și nu beneficiază de infrastructura minimă necesară pentru a atrage vizitatori. De-a lungul anilor, au existat mai multe încercări de restaurare sau promovare a sitului, dar niciuna nu s-a concretizat.
La începutul anilor 2000, a existat chiar o propunere controversată de a muta furnalul într-un muzeu tehnologic din Germania, pentru a-l salva de la ruină. Proiectul nu a fost dus la capăt, dar a demonstrat lipsa de inițiativă a autorităților române în a proteja un patrimoniu atât de rar.
În prezent, există un plan de restaurare care include reabilitarea clădirii principale, amenajarea unui muzeu al industriei fierului, refacerea gării industriale și reactivarea traseului fostei mocănițe dintre Govăjdia și Hunedoara. Costurile estimate depășesc un milion de euro, iar finanțarea ar urma să vină din fonduri europene nerambursabile. Proiectul este în stadiu incipient și necesită sprijin politic și administrativ concret.
Furnalul de la Govăjdia, între patrimoniu și uitare. Ce e de făcut?
Furnalul de la Govăjdia reprezintă nu doar un simbol al trecutului industrial al României, ci și o oportunitate de dezvoltare locală. Prin includerea sa într-un traseu cultural-industrial ce ar putea cuprinde și Castelul Corvinilor, ruinele funicularelor miniere, Uzinele de Fier și alte situri conexe, Hunedoara ar putea deveni un pol al turismului de patrimoniu tehnologic în Europa de Est.
Salvarea furnalului presupune acțiuni clare: expertize tehnice, lucrări de consolidare, refacerea căilor de acces, crearea unei identități vizuale și culturale pentru sit, dar și implicarea comunității locale prin voluntariat, educație și evenimente culturale.
