După eliminarea plafonării prețurilor la energie, facturile românilor au crescut cu peste 30%, însă unele instituții publice au reușit să își reducă cheltuielile la curent electric. Ministerul Finanțelor și MAI au înregistrat scăderi semnificative, în timp ce Ministerul Energiei și cel al Muncii plătesc mai mult.
Românii plătesc mai mult, instituțiile mai puțin
După eliminarea plafonării prețurilor la energie electrică și majorarea TVA, gospodăriile din România s-au confruntat cu facturi mai mari, unele crescând cu peste 30%. În mod surprinzător însă, multe instituții de stat au reușit să își reducă considerabil costurile la curent.
Potrivit datelor din execuțiile bugetare analizate de Fanatik, mai multe ministere și autorități publice au raportat scăderi de până la o treime a cheltuielilor cu energia electrică, în plin context de austeritate și măsuri fiscale dure.
În timp ce populația resimte tot mai acut creșterea costurilor, statul pare să fi găsit soluții de optimizare — de la renegocierea contractelor până la diminuarea consumului și închiderea unor spații administrative.
Ministerul Energiei, printre puținii cu facturi mai mari
Ironia face ca instituția responsabilă de politica energetică a țării, Ministerul Energiei, să fie una dintre puținele unde costurile au crescut.
În primele opt luni ale anului 2025, ministerul a plătit 699.000 lei pentru încălzire, iluminat și forță motrică — cu 147.000 lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, când factura totală era de 552.000 lei. Creșterea este de peste 26%, potrivit execuției bugetare publice.
Ministerul Finanțelor, „campionul economiilor”
Pe de altă parte, Ministerul Finanțelor a reușit cea mai mare reducere a cheltuielilor cu energia electrică. Dacă în august 2024 ministerul plătea 10,46 milioane de lei, în august 2025 costurile au scăzut la 6,89 milioane, o reducere de 34%.
Surse guvernamentale citate de publicațiile economice susțin că economia se datorează în principal centralizării achizițiilor de energie și semnării unor contracte avantajoase prin platforma SEAP cu furnizori majori de stat, precum Hidroelectrica.
Ministerul Justiției și Ministerul Muncii, creșteri moderate
La Ministerul Justiției, facturile la curent au crescut ușor, de la 1,02 milioane lei în august 2024 la 1,05 milioane lei în august 2025, o diferență de doar 30.000 de lei.
Situația este similară la Ministerul Muncii, unde cheltuielile au urcat de la 385.000 lei la 431.000 lei, o creștere de 12%.
Aceste ajustări moderate ar putea fi explicate prin majorarea TVA-ului și a tarifelor de distribuție, dar și prin extinderea activităților în unele sedii.
Ministerul Afacerilor Interne, economii de peste 22%
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a reușit o reducere notabilă a costurilor. În august 2024, instituția plătea 4,58 milioane lei, iar anul acesta, suma a scăzut la 3,57 milioane lei, adică o economie de 22%.
Surse din minister susțin că reducerea a fost posibilă datorită modernizării sistemelor de iluminat și climatizare din clădirile administrative și implementării unui program de eficiență energetică în sediile polițiilor și prefecturilor din țară.
Ministerul Afacerilor Externe, cel mai mare consumator
Chiar și după reducere, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) rămâne instituția cu cele mai mari facturi la energie electrică.
În august 2025, MAE a plătit 22,3 milioane lei, în scădere față de 25,99 milioane lei înregistrate în vara anului trecut. Scăderea de aproximativ 3,7 milioane lei reprezintă o reducere de 14%, explicată de optimizarea consumului în sediile consulatelor și ambasadelor.
Curtea de Conturi și ASF, cheltuieli reduse vizibil
Curtea de Conturi a României a plătit, la finalul verii, 3,1 milioane lei pentru energie, față de 3,25 milioane lei anul trecut — o scădere de 150.000 lei.
De asemenea, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a redus costurile la curent și încălzire de la 1,46 milioane lei la 1,1 milioane lei, ceea ce reprezintă o diminuare de aproape 25%.
Președinția și Guvernul, reduceri ușoare la costurile cu energia
După instalarea lui Nicușor Dan la Palatul Cotroceni, Administrația Prezidențială a reușit să reducă ușor cheltuielile cu energia electrică.
În vara anului trecut, Președinția plătea 2,03 milioane lei, iar în 2025 suma a coborât la 1,96 milioane lei, adică o reducere de 3,45%.
Contractul-cadru de furnizare a energiei a fost semnat în acest an cu Hidroelectrica, la o valoare totală de 3,2 milioane lei, pentru o perioadă de 12 luni.
În ceea ce privește Guvernul, datele privind Palatul Victoria nu apar în execuțiile bugetare lunare. Totuși, bilanțurile anuale arată că în 2023 și 2024 costurile s-au ridicat la circa 5,2 milioane lei pe an, echivalentul a 1 milion de euro, o creștere de 10% față de 2022.
