Plafonarea tarifelor la gaze naturale, una dintre măsurile-cheie care au ținut sub control facturile populației în ultimii ani, este programată să expire la 1 aprilie 2026. Dacă legislația nu va fi prelungită sau modificată, prețurile plătite de consumatori vor fi recalibrate la nivelul pieței, ceea ce ar putea însemna scumpiri semnificative pentru gospodării și companii.
Guvernul României încă nu are soluții pentru facturile enorme care nenorocesc buzunarele românilor
Premierul Ilie Bolojan a fost întrebat vineri dacă Guvernul ia în calcul o prelungire a schemei sau un set nou de măsuri pentru a limita impactul creșterilor asupra populației. Acesta a confirmat că Executivul analizează opțiuni pentru a continua protecția anumitor categorii sociale.
„Cred că se poate lua în considerare susținerea categoriilor care sunt vulnerabile și pe mai departe, iar datele legate de costuri sunt la Ministerul Muncii și o să-l rog pe domnul ministru al Muncii să vă facă o informare la finalul anului, cât au costat anul acesta subvențiile care au fost alocate pe această componentă, cât s-a accesat din ele. Înțeleg că nu toate estimările au fost îndeplinite. Deci mult mai puțini oameni au solicitat sprijin față de cât s-a estimat”, a declarat premierul, într-o conferință de presă.
Ce se întâmplă cu prețul gazelor după aprilie 2026
În prezent, plafonarea limitează prețul final pentru clienții casnici la maximum 0,31 lei/kWh, cu TVA inclus, iar pentru clienții noncasnici la maximum 0,37 lei/kWh, tot cu TVA inclus, în condițiile legii. Măsura rămâne în vigoare până la 31 martie 2026, ceea ce stabilizează facturile și reduce expunerea la volatilitatea pieței.
După această dată, prețurile vor reveni la mecanismele pieței angro, unde tarifele de achiziție pot fluctua în funcție de sezon, cerere, oferta internă și dinamica europeană a energiei.
Președintele Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER), Laurențiu Urluescu, explică faptul că actuala diferență dintre prețul plafonat și prețul pieței ar putea genera scumpiri imediat după expirarea schemei.
„Acum, noi, ca furnizori, pentru casnic şi termoficare avem un preţ de achiziţie de 120 lei/MWh, la care se adaugă partea de înmagazinare, şi ne aşteptăm ca, de la 1 aprilie, să mergem la preţul pieţei, care e undeva la 170 de lei/MWh. Cu cel puţin 5% ar putea creşte (factura) de la 1 aprilie”, a precizat Urluescu, potrivit Agerpres.
Declarația sa sugerează că impactul nu va fi doar punctual, ci se poate amplifica prin costurile de înmagazinare, necesare pentru asigurarea consumului de iarnă, și prin ajustările din short-term, unde volatilitatea este mai ridicată.
Cum se formează prețul final la gaze
Pentru consumatori, factura reflectă un cumul de componente. Prețul final depinde de prețul produselor standard (baseload), care sunt mai stabile, la care se adaugă costurile ajustărilor pentru variațiile de consum, necesare mai ales în perioadele reci, și costurile de înmagazinare, prin care furnizorii își asigură stocurile strategice.
Aceste elemente sunt influențate direct de prețurile din piața angro și de condițiile de funcționare ale sistemului național de distribuție. Plafonarea actuală neutralizează o mare parte din aceste fluctuații, dar odată cu expirarea ei, consumatorii vor resimți diferențele sezoniere și variațiile de pe piață.
Posibile măsuri: vouchere și creșterea lichidității pieței
Reprezentanții AFEER au avansat câteva posibile soluții de sprijin care ar putea fi adoptate în 2026, în absența unei continuări a plafonării. Printre acestea se numără acordarea de vouchere pentru consumatorii vulnerabili, un instrument folosit și în trecut pentru compensarea cheltuielilor energetice.
O altă măsură propusă este creșterea lichidității pieței angro de gaze naturale, astfel încât competiția între furnizori să fie mai ridicată, iar prețurile să se formeze într-un mod mai transparent și mai avantajos pentru consumatori.
Pentru Guvern, aceste opțiuni presupun recalcularea bugetelor și evaluarea impactului social. Premierul a trimis deja responsabilitatea unei analize către Ministerul Muncii, în vederea stabilirii unui nivel realist al costurilor.
De ce au solicitat mai puțini români sprijin în 2024
Un aspect important evidențiat de premier este acela că programele de sprijin din 2024 nu au fost accesate la nivelul așteptărilor. Bolojan a explicat că estimările inițiale au fost mult mai mari decât numărul real de beneficiari care au cerut ajutor.
Acest fenomen ridică întrebări legate de modul în care este comunicată schema de sprijin, dar și de criteriile de eligibilitate. Dacă aceste criterii sunt prea restrictive, beneficiarii potențiali rămân în afara sistemului. Dacă sunt prea largi, costurile bugetare devin nesustenabile.
Pentru 2026, Guvernul ia în calcul o recalibrare a modului în care sunt definite categoriile vulnerabile, pentru ca sprijinul să ajungă acolo unde este cu adevărat necesar.
Cum ar putea arăta facturile după 2026
Diferența dintre prețul plafonat și prețul de piață estimat de furnizori indică deja un posibil scenariu de creștere. Dacă prețul de achiziție trece de la 120 lei/MWh la 170 lei/MWh, impactul asupra facturii finale poate varia în funcție de consum, regiune și comportamentul pieței în sezonul rece din 2026.
Deși Laurențiu Urluescu estimează o creștere de „cel puțin 5%”, unele analize independente sugerează că, în lipsa unor măsuri compensatorii, procentul ar putea fi mai mare, mai ales în lunile de iarnă.
Pentru consumatorii industriali, impactul este și mai mare. Aceștia beneficiază în prezent de un plafon de maximum 0,37 lei/kWh, dar trecerea la prețul de piață poate afecta competitivitatea sectoarelor energointensive.
