După mai mulți ani marcați de stabilitate artificială, susținută de ajutoare de stat și politici monetare relaxate, economia românească intră într-o etapă de ajustare severă.
Datele analizate de Sierra Quadrant, pe baza informațiilor agregate de la Oficiul Național al Registrului Comerțului, indică o creștere accentuată a insolvențelor și falimentelor, pe fondul schimbării condițiilor economice și financiare.
Specialiștii vorbesc despre finalul unei perioade caracterizate de „bani ieftini” și despre începutul unui ciclu dificil de consolidare pentru mediul de afaceri.
De la sprijin de stat la presiune financiară acumulată
Anii 2020 și 2021 au reprezentat o perioadă atipică pentru economia României. Moratoriile bancare, programele de sprijin guvernamental și injecțiile de capital, precum IMM Invest, au permis supraviețuirea unui număr mare de companii, chiar și în lipsa unei profitabilități reale. Potrivit analizei Sierra Quadrant, această perioadă a fost marcată de un paradox: un număr istoric scăzut de insolvențe, într-un context economic dificil.
Începând cu 2023, situația s-a schimbat semnificativ. Creșterea dobânzilor, inflația ridicată și modificările fiscale succesive au pus presiune directă pe companiile românești. Intervalul 2023–2025 este descris de analiști drept momentul în care economia „primește nota de plată” pentru anii de stabilitate artificială.
„Ultimii cinci ani au reprezentat un test de stres continuu pentru mediul de afaceri românesc. Dacă anul 2020 a fost marcat de un paradox – un număr istoric scăzut de insolvențe datorită moratoriilor și injecțiilor de capital de stat – perioada 2023-2025 a adus nota de plată”, se arată în analiza Sierra Quadrant.
Creștere accelerată a insolvențelor și falimentelor
Datele disponibile indică o evoluție clar ascendentă a eșecurilor de business. Anul 2024 a fost identificat ca un punct de maxim al presiunii fiscale și financiare, cu un număr de 7.274 de insolvențe înregistrate. Estimările pentru finalul anului indică posibilitatea depășirii pragului de 8.000 de companii aflate în insolvență.
La nivelul lunii octombrie 2024, statisticile Registrului Comerțului arătau deja 5.318 firme intrate în procedură de insolvență. Tendința este considerată una structurală, nu conjuncturală, fiind alimentată de factori multipli care afectează simultan mediul de afaceri.
Un element distinctiv al acestei perioade îl reprezintă creșterea falimentelor directe. În special microîntreprinderile și companiile din sectorul HoReCa aleg să își închidă activitatea fără a mai încerca reorganizarea, în contextul unor datorii ridicate și al lipsei de perspective financiare.
Cauzele care au lovit IMM-urile românești
Analiza dosarelor de insolvență din ultimii trei ani relevă un cumul de factori care au contribuit la deteriorarea situației financiare a companiilor. Specialiștii Sierra Quadrant subliniază că nu este vorba despre o singură cauză dominantă, ci despre suprapunerea unor șocuri externe cu vulnerabilități interne.
Scăderea vânzărilor este indicată drept principalul factor. Inflația cumulată de peste 30% în ultimii ani a redus semnificativ puterea de cumpărare a populației, ceea ce s-a reflectat direct în diminuarea cererii și în degradarea condițiilor comerciale.
Pe lista cauzelor se mai află modificările impredictibile ale Codului Fiscal, care au afectat capacitatea de planificare a companiilor, precum și creșterea costului muncii. În paralel, accesul dificil la creditare, pe fondul nivelurilor ridicate ale ROBOR și IRCC, a sufocat firmele îndatorate.
Blocajul financiar s-a accentuat, iar termenele de plată tot mai lungi au generat o criză acută de lichidități, afectând în special întreprinderile mici și mijlocii.
Sfârșitul companiilor menținute artificial pe piață
Experții Sierra Quadrant atrag atenția că actualul val de insolvențe reflectă și un proces de „curățare” a economiei. Companiile care au supraviețuit în ultimii ani exclusiv datorită contextului favorabil și sprijinului extern sunt acum eliminate de pe piață.
„Valul de insolvențe din 2024 și 2025 nu este doar despre taxe sau energie. Este despre lipsa de educație financiară. Mulți antreprenori români nu fac diferența între profit și cash. Pot fi profitabili pe hârtie, dar intră în faliment pentru că nu au lichidități să plătească furnizorii”, afirmă Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant.
Acesta subliniază că se produce o schimbare de paradigmă, în care sectoarele cele mai afectate nu mai sunt cele tradițional vulnerabile, precum imobiliarele, ci comerțul mic și serviciile.
Lichiditatea, element central pentru supraviețuire
Potrivit specialiștilor, anul 2026 va impune o atenție sporită asupra gestionării lichidităților. Monitorizarea constantă a fluxurilor de numerar devine o prioritate pentru antreprenori, alături de renegocierea contractelor cu furnizorii și proprietarii de spații comerciale.
Reducerea cheltuielilor administrative și diversificarea portofoliului de clienți sunt alte măsuri considerate esențiale. Dependența de unul sau doi clienți mari este identificată drept un risc major, în contextul posibilității de contagiune financiară.
„Riscul de contagiune este mare. Un client mare intrat în insolvență poate trage după el alte companii. De aceea, monitorizarea lanțurilor comerciale și protejarea bugetelor de marketing și vânzări devin critice”, arată analiștii.
O economie în curs de polarizare
Analiza Sierra Quadrant indică faptul că anul 2026 ar putea accentua polarizarea pieței. Companiile mari și bine capitalizate sunt așteptate să profite de slăbiciunea competitorilor pentru a realiza achiziții și fuziuni, în special în domenii precum retailul și serviciile medicale.
În același timp, anumite sectoare rămân expuse riscurilor ridicate, printre care construcțiile rezidențiale și retailul tradițional. În schimb, interesul investițional se mută către agricultura tehnologizată, energia verde și serviciile IT, considerate mai reziliente în contextul actual.
Potrivit specialiștilor, economia românească traversează o etapă de restructurare profundă, în care adaptabilitatea, eficiența operațională și capitalizarea devin criterii esențiale pentru continuitatea businessului.
