Au trecut mai bine de 35 de ani de când Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena, au fost condamnați de o instanță inventată și împușcați. Dacă în primii ani de după căderea regimului comunist mulți doreau să uite regimul care le-a adus suferință, în prezent, avem mulți nostalgici după acea perioadă dictatorială. Fascinația pentru trecutul pe care Constituția nu-l va mai lăsa să se repete se va oglindi și în două noi muzee propuse de actualul Guvern, abia format.
În programul de guvernare, document public de 91 de pagini, se arată o serie de propuneri pentru Cultură, cum ar fi înființarea Muzeul Comunismului și Muzeul Industrializării Forțate. Cele două ar urma să fie făcute cu fonduri din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență).
„Alocarea resurselor financiare pentru realizarea, sprijinirea funcționării instituțiilor culturale prevăzute în PNRR (e.g.: Institutul Cultural Maghiar, Muzeul Literar al Transilvaniei, Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, Muzeul Comunismului și Muzeul Industrializării Forțate)”.
În afară de muzeele care aduc aminte de vremurile cu Nicolae Ceaușescu, în planul amplu se arată și că se dorește asigurarea eficientizării actului cultural (de drept public sau privat) prin eliminarea barierelor de consum identificate la nivel național:
bariere sociale și educaționale – includerea în programele educaționale a ofertelor
pentru Patrimoniu, Carte/Biblioteci, Artele spectacolului, Arte vizuale, Educație
Media – ca bază de alfabetizare culturală națională;
diminuarea cheltuielilor de divertisment public gratuit.
Ce s-a ales de procesul în care Nicolae Ceaușescu și soția sa ar fi putut să primească o nouă judecată. Acțiunea a fost demarată de fostul ginere al cuplului
După luni de așteptare de când fostul soț al Zoei a făcut apel în procesul dictatorilor, s-a aflat ce a decis Curtea Militară de Apel. La 35 de ani de când fostul Nicolae Ceaușescu și soția sa au fost împușcați, chiar în ziua de Crăciun, instituția vine cu dezvăluiri care schimbă complet orice știau românii. Procesul va continua, dar o altă autoritate se va ocupa de caz. Dacă vor fi și pedepsiți vinovații, rămâne de văzut.
Curtea Militară de Apel București susține că nu este de competența sa să rezolve cazul. Motivul? Nu văd caracterul militar și susține că aceeași instituție nu avea nici măcar competența de a-i judeca pentru că nu erau militari. Pe de altă parte, ultimul președinte comunist al țării se autonumise „comandant suprem al forțelor armate”, cu două decenii înainte de a-și da ultima suflare.
Dosarul ar urma să ajungă la Curtea de Apel București, iar și această instituție are dreptul de a refuza și de a trimite actele despre Elena și Nicolae Ceaușescu la alte instanțe. Între timp, posibilii vinovați de o judecată nedreaptă vor trece la cele veșnice.
