Scene șocante s-au petrecut pe străzile „Orașului Luminilor”, unde presupusa fiică a lui Vladimir Putin a avut parte de critici serioase din partea unor jurnaliști ucraineni. Un ziarist nervos i-a transmis tinerei de 22 de ani că tatăl ei i-a omorât fratele.
Elizaveta Krivonogih, cunoscută sub numele de Luiza Rozova, a oferit o replică. Toate detaliile, în rândurile următoare.
Presupusa fiică a lui Vladimir Putin a simțit furia ucrainenilor: „Tatăl tău mi-a ucis fratele”
Potrivit Antena 3 CNN, un jurnalist de la Kiev i-a adresat fetei următoarele întrebări: „Acum trei săptămâni, tatăl tău mi-a ucis fratele. Cum e? Îți place să trăiești în Europa, această Europă urâtă și blestemată? Această Europă gay? Sau cum îi ziceți voi în Rusia... Măcar spune ceva: susții politica lui (n.r. a lui Putin)?”.
În replică, Elizaveta Krivonogih a spus: „Nu v-am dat permisiunea să mă filmați”. Într-un alt moment al discuției, ea a fost întrebată dacă e pregătită să meargă la Kiev pe post de „apărare aeriană”. Ucrainenii au făcut aluzie la nenumăratele rachete pe care trupele Kremlinului le lansează în țara vecină României.
„Nu pot ajuta în niciun fel”, a răspuns Elizaveta Krivonogih
NU RATA: „Nebuna Uniune Europeană”! Ziua și atacul din partea rușilor. Dmitri Medvedev și-a arătat colții
Liderul rușilor i-a „distrus viața”
Elizaveta Krivonogih s-a născut în Sankt Petersburg, pe 3 martie 2003, și și-a îndreptat atenția către arte. Ea este manager în cadrul a două galerii de artă din capitala Franței, cunoscute pentru promovarea pieselor anti-război, conform spuselor artistei Nastia Rodionova.
Mama Luizei Rozova este Svetlana Krivonogih, o femeie de afaceri care deține acțiuni la Banca Rossiya și care se află pe lista de sancțiuni a Marii Britanii.
Tânăra de 22 de ani a părăsit Rusia în februarie 2022. Sursa menționată anterior notează că Luiza Rozova ar fi vorbit - în vara acestui an - în premieră despre tatăl ei și despre viața petrecută în exil, la Paris. În grupul său de Telegram, fata ar fi comunicat că Vladimir Putin i-a „distrus viața”.
IMPORTANT: Războiul silenţios pentru materii-prime strategice, de care Europa are nevoie pentru a se înarma
Putin se ia la trântă cu Europa
Chiar dacă Donald Trump, președintele SUA, încearcă să pună capăt războiului din Ucraina, Vladimir Putin prezintă în continuare o retorică sfidătoare și amenințătoare la adresa Occidentului.
Marți, rusul a pus tunurile pe Uniunea Europeană. Printre altele, Putin a transmis că dacă Europa pornește vreo agresiune contra țării lui, Rusia este gata de un război total.
„Dacă Europa vrea brusc să înceapă un război cu noi și chiar începe unul, atunci s-ar putea ivi foarte repede o situație în care nu vom avea cu cine să negociem. În ceea ce privește Ucraina, acționăm chirurgical, cu prudență. Acesta nu este un război în sensul direct al cuvântului. Dar dacă Europa vrea brusc să se lupte cu noi și începe, suntem pregătiți chiar acum. Nu există nicio îndoială în privința asta.
Dacă acest lucru continuă, vom lua în considerare posibilitatea unor măsuri de represalii împotriva navelor acelor țări care ajută Ucraina în desfășurarea acestor operațiuni de piraterie.
Țările europene nu au o agendă de pace; sunt de partea războiului. Și chiar și atunci când încearcă să aducă unele modificări propunerilor președintelui american Donald Trump, vedem clar că toate aceste modificări vizează un singur lucru: blocarea întregului proces de pace”, a declarat Putin
Ironia lui Mark Rutte
După cum era de așteptat să se întâmple, discursul președintelui Rusiei a generat reacții la nivel internațional. Spre exemplu, Mark Rutte, șeful NATO, l-a ironizat pe Vladimir Putin.
„Nu voi reacționa la tot ceea ce spune Putin. L-am văzut în haine militare, îmbrăcat ca un soldat pe front, dar fără a fi pe front, ci destul de departe”, a fost mesajul batavului
Rutte s-a exprimat, de asemenea, în legătură cu negocierile de pace: „Este important să existe un proces care să ducă la rezultate. Dacă durează prea mult și nu duce la rezultate, sunt două lucruri care merită făcute pentru a pune presiune pe Rusia: să-i facem pe ruși să înțeleagă că fluxul de ajutoare va continua să ajungă în Ucraina, iar în al doilea rând, să ne asigurăm că sancțiunile economice sunt eficiente. Exact asta se întâmplă”.
