Succesul neașteptat al lui Călin Georgescu din primul tur al alegerilor prezidențiale de anul trecut a luat prin surprindere pe toată lumea. Între timp, fostul candidat independent a devenit un adevărat simbol pentru mișcarea suveranistă din țara noastră dar și pentru foarte mulți români. Un studiu recent scoate la iveală factorii care au contribuit decisiv la propulsarea lui Georgescu în prima linie a scenei politice românești.
La alegerile prezidențiale de anul trecut, românii din diaspora au votat în număr record pentru candidații populiști de dreapta, creând un paradox care contrazice teoriile politice convenționale. Mai exact, peste 770.000 de români din străinătate au participat la scrutin, de trei ori mai mult decât în 2020, susținând în majoritate candidați anti-europeni și suveraniști.
Cercetătorii Sergiu Gherghina și Sergiu Mișcoiu au realizat recent un studiu în cadrul căruia au efectuat 33 de interviuri cu emigranți români din Germania, Italia, Spania și Franța. Potrivit studiului care a fost publicat în Sage Journal, acest comportament electoral neașteptat are la bază trei factori principali.
Majoritatea participanților la studiu au declarat că au votat cu naționaliștii ca formă de protest față de coaliția PSD-PNL și față de președintele în exercițiu. Conform studiului, mulți participanți au descris clasa politică drept „cangrenată de hoți ticăloși care conduc țara de 30 de ani”
Totodată, emigranții au văzut votul lor ca o modalitate de a „da afară politicienii care au făcut rău necontenit țării noastre“ și de a reda puterea cetățenilor prin referendumuri.
„Statul a intrat în colaps total sub acest guvern, spitalele sunt în ruină, multe școli încă nu au toalete și apă. Pe scurt, nu au realizat nimic”, a declarat unul dintre participanții la studiu.
Secretele din spatele succesului fulminant al lui Călin Georgescu
Multi alegători au fost atrași de discursul naționalist și religios al candidaților. De asemenea, ei au apreciat accentul pus pe valorile tradiționale și identitatea românească.
„Diferența dintre români și alte națiuni este că noi rămânem fideli religiei noastre oriunde trăim, acasă sau în străinătate”, a declarat un participant la studiu.
Susținătorii lui Călin Georgescu, care a obținut 43% din voturile diasporei, l-au perceput ca pe un lider mesianic care poate „ridica conștiința poporului”. Ideologia sa sincretică, combinând elemente ortodoxe, fasciste și mistice, a atras mulți votanți care credeau într-o criză spirituală a națiunii române. Unii l-au descris chiar ca pe „unul dintre profeții lui Dumnezeu”.
Votanții lui George Simion, deși mai moderați, au fost atrași de identitatea sa creștin-ortodoxă și de promisiunea de a unifica românii păstrându-le tradițiile.
O parte din participanți au exprimat nemulțumiri față de tratamentul primit de România în UE pe care ei îl consideră „inegal”. Totuși, majoritatea s-au declarat în favoarea menținerii țării în Uniunea Europeană.
