În cadrul unui podcast al publicației Școala 9, Lucie Cerna, analist principal în echitate, incluziune și tranziții în cadrul Direcției pentru educație și competențe a OCDE, a explicat că țara noastră este lider la nivel european în privința abandonului școlar timpuriu. În același timp, Hannah Kitchen, analist pentru politici educaționale al OCDE, a subliniat faptul că învățământul secundar superior nu le oferă elevilor români competențele necesare pentru angajare la sfârșitul școlii.
Fenomenul grav cu care se confruntă sistemul educațional din România
Conform datelor PISA 2022, 7,8% dintre elevii de 15 ani din țara noastră au lipsit de la școală mai mult de 3 luni. Acest procent este asemănător cu cel al mediei OCDE, care este de 7,6%.
„Un elev care a fost absent ar putea deveni un elev care să repete anul, iar acei elevi care repetă anul devin foarte vulnerabili și pot abandona școala. O șesime din elevii de 11 ani din România sunt încă în școala primară, când ar trebui să fie în gimnaziu. 5,3% dintre copiii de 8 ani din România deja au abandonat sistemul de educație”, a declarat Hannah Kitchen.
Analista Lucie Cerna a subliniat că țara noastră are un procent ridicat al elevilor de 15 ani care au declarat că nu au mers la școală pentru că s-au plictisit. În plus, Cerna a explicat că foarte mulți elevi nu văd importanța școlii, după ce o treime dintre participanții români la testele PISA au spus că văd școala ca o pierdere de timp. Astfel, România se clasează pe locul 1 la absenteism pe termen lung, alături de Bulgaria.
„În România, aproximativ 40% dintre elevii care au lipsit de la școală cel puțin 3 luni au declarat că nu au mers la ore pentru că s-au plictisit. Sunt șanse mari pentru cei care absentează să nu termine învățământul obligatoriu și să abandoneze devreme”, a spus analista Lucie Cerna.
(CITEȘTE ȘI: Admitere liceu 2024. Elevii au aflat unde vor învăţa în următorii ani. Topul liceelor din România)
Ce măsuri ar trebui luate pentru combaterea abandonului școlar
Cu toate că a recunoscut importanța măsurilor individuale, Hannah Kitchen susține că o soluție eficientă ar fi combinarea teoriei cu practica efectivă, pentru că sistemele care urmează acest model au rate mari de finalizare a studiilor
„Ne putem gândi cu siguranță la politici individuale, dar, în general, trebuie să ne amintim că tinerii sunt, în esență, actori raționali și vor merge la școală dacă percep că este util pentru ei. Putem face liceul obligatoriu, dar problema este cum văd ei valoarea specifică și interesul de a merge la școală.
Elevii trebuie să își dezvolte competențele sau să fie capabili să acceseze un loc de muncă la sfârșitul școlii, iar învățământul secundar superior din România nu oferă aceste două aspecte. În general, sistemele care nu oferă aceste două aspecte se vor lupta cu problema finalizării studiilor.
Tinerii trebuie să combine ceea ce învață în școală pentru educația profesională cu experiența practică bazată pe muncă. Așadar, în România, observăm că doar o minoritate de elevi din învățământul profesional combină învățarea la școală cu cea la locul de muncă. Dar a crescut. Ponderea din 2015 și până în 2021 a crescut cu adevărat. Dar, din nou, vedeți că sistemele care au o cantitate uriașă de învățare bazată pe muncă au rate mult mai mari de finalizare a studiilor”, a declarat Hannah Kitchen.
(NU RATA: Elevii din România care vor primi 5.000 de lei de la stat. Condiţia pusă de Ministerul Educaţiei pentru acordarea stimulentului financiar)
