De câțiva ani, țara noastră se confruntă cu un fenomen care trece neobservat. Datele Institutului Naţional de Statistică (INS) publicate luni, 28 aprilie, arată clar că această tendință s-a menținut și anul trecut, în același ritm. În ciuda faptului că momentan nu pare îngrijorător, pe termen lung, repercusiunile pot fi dintre cele mai grave.
Potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS), la 1 ianuarie 2025, populația țării noastre a ajuns la 21,739 milioane, în scădere cu 0,5% față de anul trecut.
În mediul urban, populaţia a fost de 12,05 milioane persoane, în scădere cu 1,2% faţă 1 ianuarie 2024. De asemenea, populația cu domiciliul în mediul rural a fost de 9,68 milioane persoane, în creștere ușoară față de aceeași perioadă a anului trecut (0,4%).
La 1 ianuarie 2025, populaţia feminină a României era de 11,13 milioane persoane, în scădere cu 0,5% față de aceeași dată a anului trecut. În schimb, populația masculină a fost de 10,6 milioane de persoane, în scădere cu 0,5% față de 1 ianuraie 2024.
Fenomenul care macină în tăcere populația țării noastre
În plus, datele Institutului Național de Statistică (INS) arată că procesul de îmbătrânire demografică a continuat anul trecut în țara noastră, prin scăderea cu 0,3 puncte procentuale a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani). În același timp s-a înregistrat însă o creștere de 0,4 puncte procentuale a ponderii persoanelor vârstnice (de 65 de ani şi peste) în totalul populaţiei României. Astfel, indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 126,8, cât era la 1 ianuarie 2024, la 132,4 pe 1 ianuarie 2025.
Conform datelor INS, în intervalul analizat, vârsta medie a populației era de 42,9 ani, cu 0,4 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2024. În schimb, vârsta mediană a fost de 43,7 ani la 1 ianuarie 2025, în creștere cu 0,5 ani față de aceeași dată a anului trecut.
La 1 ianuarie 2025, cea mai mare pondere, de 8,6%, în totalul populației o deținea grupa de vârstă 45-49 de ani. Aceeași grupă de vârstă a avut cea mai mare pondere atât în rândul persoanelor de sex feminin (8,3%), cât şi în rândul persoanelor de sex masculin (9,0%).
Totodată, ponderea grupei de vârstă 0-4 ani a fost de 4,2%, mai mică decât cea a grupelor de vârstă 5-9 ani (5%), 10-14 ani (4,9%) şi 15-19 ani (5,3%).
