Viața personală a lui Ilie Bolojan a fost, de-a lungul timpului, ținută departe de atenția publică. Deși este una dintre cele mai cunoscute figuri din administrația locală și centrală, informațiile despre familia sa au rămas puține și fragmentare. Unul dintre reperele cunoscute este divorțul din anul 2013 de Florentina Bolojan, cea care i-a fost soție timp de aproximativ două decenii și care a păstrat numele de familie după separare.
Din această căsătorie au rezultat două fete. Despre cea mai mică nu au fost făcute publice informații, numele ei fiind cunoscut doar în cercul apropiat al familiei. În schimb, în ultimii ani au apărut date punctuale despre fiica cea mare, Lucia Maria Bolojan, fără ca acestea să fie promovate sau comentate public de tatăl său.
Parcurs educațional construit în afara scenei publice
Lucia Maria Bolojan a urmat un traseu educațional care nu a fost legat de viața politică sau administrativă a tatălui său. Potrivit informațiilor apărute în presa locală, aceasta a absolvit în anul 2015 Colegiul Național Emanuil Gojdu, din Oradea, la profilul Matematică-Informatică. Media finală de absolvire a fost 9,13, un rezultat care indică un parcurs școlar solid într-o specializare tehnică.
După finalizarea liceului, Lucia Maria Bolojan a ales să își continue studiile în domeniul arhitecturii, înscriindu-se la Universitatea Politehnică din Timișoara, unde a urmat programul de Arhitectură și Urbanism. Opțiunea pentru acest domeniu a reprezentat o schimbare de direcție față de profilul liceal, dar una care s-a consolidat ulterior prin activitatea profesională.
Experiență profesională într-un birou de arhitectură cu reputație
După finalizarea studiilor universitare, fiica cea mare a lui Ilie Bolojan a lucrat în cadrul Arhimar, unul dintre birourile de arhitectură cu reputație din Cluj-Napoca. Activitatea în cadrul acestui studio i-a permis să se implice în proiecte cu componentă internațională.
Lucia Maria Bolojan a lucrat ca arhitect pentru clienți din mai multe țări, printre care Italia, Marea Britanie, Germania, Israel, Spania și state din zona de est a Asiei.
Deschiderea unui PFA și orientarea spre activitate independentă
În anul 2024, potrivit datelor care au circulat în mediul online, Lucia Maria Bolojan și-ar fi deschis un PFA în localitatea Cihei, sat aparținând comunei Sânmartin, din județul Bihor. Această decizie indică o orientare către activitate independentă, după experiența acumulată în cadrul unui birou consacrat.
Informațiile disponibile nu indică amploarea activității sau tipul exact de proiecte derulate prin această formă juridică, însă pasul este unul frecvent în rândul arhitecților care doresc să își gestioneze propriile colaborări și proiecte.
Viziunea despre orașul viitorului, formulată în perioada studenției
Unul dintre puținele momente în care Lucia Maria Bolojan a apărut în spațiul public prin propriile idei a fost în perioada studenției, în cadrul unui proiect universitar. Tema presupunea descrierea modului în care ar putea arăta „orașul ideal” în anul 2031, din perspectiva unui viitor arhitect.
În cadrul acestui proiect, tânăra a formulat o viziune axată pe adaptabilitate, conectivitate și utilizarea eficientă a spațiului urban. Declarațiile sale au fost făcute în context academic și reflectă o abordare conceptuală, nu una politică sau administrativă.
„Orașul din 2031 ar trebui să cuprindă spații adaptabile care ar putea susține această creștere, oferind în același timp facilități și servicii pentru toți. Având în vedere nevoile diverse ale locuitorilor săi, cred că viitorul oraș ar trebui să se conecteze, mai degrabă, decât să se separe, să împartă, mai degrabă, decât să dețină și să se concentreze, mai degrabă, decât să descentralizeze.”
În continuarea proiectului, Lucia Maria Bolojan a detaliat o viziune urbană în care funcțiile clasice ale spațiilor sunt redefinite.
„Spațiile urbane ar trebui să devină ecosisteme sănătoase care furnizează resurse, limitează deșeurile municipale și produc, mai degrabă, decât consumă. Orașul nu ar necesita folosirea mașinilor, având în vedere că majoritatea clădirilor sunt dispuse compact în centrul zonei, creând conexiuni rapide între locuințe și alte dotări.”
Această perspectivă este completată de ideea unor spații multifuncționale, care își pot schimba rolul în funcție de nevoile comunității.
„Orașul 2031 este compus din zone flexibile, dintre care majoritatea nu mai au o funcție singulară. Un pod ar putea deveni un loc pentru adunări comunitare, facilitățile școlare ar putea fi folosite după orele de program de întreg cartierul, iar spațiile de cult s-ar putea transforma în săli de concert.”
Arhitectura modulară și spațiul public extins
În același proiect, Lucia Maria Bolojan a descris utilizarea unor structuri modulare amplasate între clădiri sau deasupra parterelor, cu rol temporar sau adaptabil. Aceste structuri ar putea găzdui activități comunitare, comerciale sau agricole, inclusiv sere urbane.
„Aceste structuri ar fi ușor reconfigurate sau dezasamblate. Proiectul prezintă străzi suprapuse care sunt menite să disperseze traficul și activitățile.”
Viziunea exprimată se înscrie într-o direcție contemporană a urbanismului european, axată pe reducerea dependenței de automobile, densificare controlată și reutilizarea inteligentă a spațiilor existente.
