Regia Autonomă RASIROM, compania aflată în coordonarea SRI, a derulat din 2018 până în 2025 contracte în valoare de peste 405 milioane de lei cu instituții ale statului. Aproape jumătate din sumă provine din contracte atribuite direct de structuri ale SRI, potrivit datelor din Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice, notează Jurnalul.ro
Cine este RASIROM și de ce e importantă
Regia Autonomă RASIROM R.A. este compania oficială a Serviciului Român de Informații. Regia a fost înființată prin hotărâre de guvern în 1995 și funcționează sub coordonarea directă a SRI. Mandatul declarat: proiectarea și integrarea de sisteme de securitate fizică, electronică și cibernetică pentru infrastructuri critice și obiective strategice naționale. Bugetul RASIROM este integrat în bugetul SRI.
Pe hârtie, asta înseamnă expertiză de stat în securitate. În practică, mai înseamnă și altceva: o companie controlată de un serviciu secret câștigă contracte din bani publici, inclusiv de la același serviciu secret care o coordonează.
405 milioane de lei din bani publici
Potrivit datelor din SEAP (Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice) și centralizărilor analizate de publicația Jurnalul, RASIROM a participat la 90 de contracte de achiziție publică în ultimii șapte ani, din 2018 până în 2025. Valoarea totală ajunge la 405.045.530 de lei cu TVA, adică aproximativ 82,6 milioane de euro.
Pe lista instituțiilor care au făcut achiziții de la RASIROM se află ministere, structuri centrale, autorități strategice ale statului și chiar Parlamentul României. Apar și alte servicii de informații sau protecție: STS (Serviciul de Telecomunicații Speciale), DGPI (Direcția Generală de Protecție Internă a MAI) și SPP (Serviciul de Protecție și Pază).
Elementul cheie este însă altul: aproape jumătate din valoarea totală provine din contracte atribuite chiar de către SRI, prin unitățile militare din subordine și structurile tehnice ale serviciului.
Tradus fără floricele: SRI scoate la licitație proiecte plătite din bani publici, iar firma aflată în coordonarea SRI câștigă contractele SRI.
Exemplu: licitație derulată de SRI, câștigată de firma SRI
Unul dintre cele mai recente episoade are loc în 2025.
Pe 27 martie 2025, Unitatea Militară 0929 București, structură a SRI, a lansat în SEAP o licitație pentru achiziția unui „sistem integrat pilot de securitate fizică”. Proiectul este descris ca parte din protecția unor elemente de infrastructură critică aparținând SRI și este finanțat din Programul Național 2021–2027 „Securitate Internă”.
Contractul avea o perioadă de implementare de nouă luni. Valoarea estimată inițial: 2.635.781,5 lei fără TVA. Criteriul declarat de atribuire: „cel mai bun raport calitate-preț”.
La procedură a fost depusă o singură ofertă admisibilă. Pe 22 august 2025, SRI a atribuit contractul cu numărul 89/2025 către RASIROM R.A., pentru 2.419.472,92 lei fără TVA, adică aproximativ 2.927.562,23 lei cu TVA (circa 597.000 de euro).
Cu alte cuvinte, în această achiziție „deschisă”, singura ofertă acceptată a venit de la compania aflată în coordonarea instituției care organiza licitația.
Ce cumpără SRI de la propria companie: securitate perimetrală de nivel militar
Potrivit caietului de sarcini, contractul vizează modernizarea, „într-o concepție integrată”, a sistemelor de protecție fizică pentru un obiectiv al SRI, identificat drept Unitatea Militară 0356 București și zonele publice adiacente. Scopul: prevenirea, detectarea, blocarea și limitarea consecințelor unor amenințări sau incidente deliberate ori accidentale.
Proiectul include:
– analiză de risc specifică infrastructurii critice;
– supraveghere perimetrală cu camere termale și radar;
– bariere cu fascicule IR (infraroșu);
– camere „speed dome” capabile să urmărească ținte în zonele alarmate;
– senzori de mișcare și iluminare de securitate;
– sisteme automate de anunț vocal pentru alertă;
– control strict al accesului auto și pietonal (inclusiv recunoaștere automată a numerelor de înmatriculare – LPR);
– integrarea tuturor acestor echipamente într-o platformă software unică de monitorizare și alarmare, în timp real.
Obiectivul protejat are aproximativ 15.000 de metri pătrați, într-o clădire cu regim parter plus etaj.
Pe românește: e vorba de o infrastructură de securitate fizică și electronică avansată, construită să detecteze și să oprească intruziuni, sabotaj, incendii, pene de curent și alte incidente care ar afecta funcționarea unei unități SRI.
Nu este un caz izolat. Este rutină
Unitatea Militară 0929 București nu e singura structură a SRI care cumpără de la RASIROM.
– UM 0929 București a derulat în ultimii ani mai multe contracte cu RASIROM. Un exemplu anterior: în 2022, RASIROM a primit de la această unitate un contract de instruire pentru „utilizarea calculului de înaltă performanță în investigațiile de prevenire și combatere a terorismului”, în valoare de peste 137.000 de lei cu TVA.
– UM 0418 București, altă structură SRI, a încheiat între 2020 și 2022 patru contracte de achiziție publică cu RASIROM, pentru extinderea rețelelor de telefonie IP și furnizarea de componente IT. Valoare totală: aproximativ 3,2 milioane de lei cu TVA.
– UM 0221 București a acordat RASIROM un contract de prestări servicii evaluat la peste 252.000 de lei cu TVA.
– Institutul pentru Tehnologii Avansate, structură de cercetare care deservește SRI, a atribuit 15 contracte către RASIROM, în valoare cumulată de aproximativ 8,47 milioane de lei cu TVA. Aceste contracte includ software, circuite integrate, echipamente video, licențe tehnice specializate și servicii de integrare tehnologică.
Doar aceste blocuri de contracte interne (unități militare SRI + Institutul pentru Tehnologii Avansate) însumează, potrivit centralizării citate, peste 174,3 milioane de lei cu TVA între 2018 și 2025.
Aici e nervul subiectului: serviciul secret cumpără masiv, repetat, prin licitație publică, servicii și soluții tehnice de la propria regie. Legal, asta intră în zona achizițiilor publice clasice. Moral și economic, ridică întrebări despre concurență efectivă, transparență și control al costurilor.
RASIROM nu lucrează doar pentru SRI
Regia nu este un furnizor exclusiv SRI. RASIROM livrează tehnologie de securitate fizică, cibernetică și de supraveghere și către alte instituții ale statului.
Exemple din baza SEAP și din documentarea publică:
– Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a atribuit în 2023-2025 un contract pentru echipamente VPN și securitate perimetrală, în cadrul investiției „Digitalizarea sistemului judiciar”, parte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Lotul câștigat de RASIROM, împreună cu Datanet Systems SRL, a avut un preț final de aproximativ 3,4 milioane de lei cu TVA (echivalent ~698.000 de euro), sub valoarea estimată inițial.
– Administrația Porturilor Maritime Constanța a scos la licitație, în iulie 2024, un contract pentru implementarea unui sistem de „cântărire dinamică” a vehiculelor, cu senzori montați direct pe benzile de circulație, camere ANPR (recunoaștere automată a numerelor), echipamente de măsurare în mers și infrastructură de comunicații. În mai 2025, contractul a fost adjudecat de RASIROM pentru aproape 12 milioane de lei cu TVA (circa 2,44 milioane de euro).
Alți clienți publici enumerați în aceeași bază de date:
– Ministerul Afacerilor Externe
– Ministerul Finanțelor
– Camera Deputaților
– Autoritatea de Supraveghere Financiară
– Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM)
– Inspectoratul General al Poliției Române
– Inspectoratul General al Poliției de Frontieră
– Direcția Generală Anticorupție a MAI
– Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor
– Serviciul de Protecție și Pază
– Banca Națională a României
– Nuclearelectrica
– Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS)
– Primăria Municipiului Sibiu
– Compania Municipală Managementul Traficului București SA.
Lista arată că RASIROM nu este doar integrator tehnic pentru infrastructuri strict clasificate. A ajuns să fie furnizor de soluții pentru porturi comerciale, trafic urban, infrastructură IT civilă, securitate perimetrală în rețeaua judiciară și chiar pentru spitale publice (Spitalul Clinic Colentina apare de asemenea printre beneficiari).
Ce întrebare pune această situație
În acest moment, din datele disponibile public, există trei niveluri ale problemei:
Nivelul economic. O companie aflată în coordonarea SRI câștigă contracte plătite din bani publici, inclusiv de la SRI. În unele licitații, RASIROM este singurul ofertant admisibil. Asta înseamnă că există puțină sau deloc competiție de preț reală, ceea ce complică verificarea eficienței cheltuirii fondurilor.
Nivelul de transparență. Achizițiile care țin de infrastructuri critice și securitate națională au, justificat, zone nepublice. Dar când bugetele ajung la zeci și sute de milioane de lei, iar contractele sunt agregate în aceeași zonă „de securitate”, mecanismele clasice de control public devin greu de aplicat.
Nivelul de concurență. SEAP este, pe hârtie, o platformă deschisă, unde statul cumpără de pe piață, iar firmele comerciale concurează transparent. În practică, cazul din martie–august 2025 arată altceva: SRI scoate la licitație un sistem de securitate, iar singura ofertă acceptată e de la compania aflată în coordonarea SRI.
Asta nu demonstrează automat ilegalitate. Dar arată o zonă gri: statul își cumpără tehnologie de la el însuși, fără ca piața reală să aibă, în mod efectiv, acces.
Ce urmează
În 2025, România rulează deja „pachetul de austeritate” — cu discurs public despre reducerea cheltuielilor, control bugetar și eficiență administrativă. Cu toate acestea, mecanismul în care structurile de informații cumpără soluții de la propria regie tehnică nu doar că nu s-a oprit, ci continuă cu proiecte de securitate fizică, infrastructură IT, monitorizare video, control acces și protecție perimetrală, finanțate inclusiv din programe europene și din PNRR.
Din datele oficiale agregate până acum, suma de 405 milioane de lei arată nu doar dimensiunea economică a RASIROM, ci și rolul acestei regii ca furnizor preferențial al statului român, în special pe zona de securitate și infrastructură critică.
Ecosistemul creat în jurul RASIROM arată cum, în România anului 2025, „statul paralel” poate fi mult mai puțin conspirație și mult mai mult infrastructură tehnică cu factură fiscală: statul cumpără securitate de la propriul stat.
