Fostul prim-ministru și fost lider al PNL, Florin Cîțu, susține că România a trecut, în intervalul 2022–2026, printr-o schimbare profundă de direcție economică. Potrivit acestuia, țara ar fi abandonat parcursul către o economie liberală și ar fi adoptat un model intervenționist accentuat, caracterizat de creșteri succesive de taxe, extinderea bazelor de impozitare și un rol tot mai pronunțat al statului în economie.
Declarațiile fostului premier au fost formulate într-o analiză publicată în spațiul public, în care acesta rememorează evoluțiile economice din ultimii ani și le plasează într-un context mai larg al politicilor fiscale și bugetare adoptate după 2021. Tonul analizei este critic, iar concluzia formulată este una tranșantă: mediul privat ar fi devenit mai mic și mai presat decât în anii anteriori.
Contextul economic invocat pentru perioada 2020–2021
În analiza sa, Florin Cîțu face o distincție clară între perioadele recente ale politicii economice din România. El afirmă că anul 2020 a marcat o oprire a direcției pe care o descrie drept „socialism cu față umană”, specifică intervalului 2017–2019. În viziunea sa, acea perioadă ar fi fost caracterizată de o expansiune accelerată a cheltuielilor publice și de o implicare crescută a statului în economie.
Pentru anul 2021, fostul premier vorbește despre o schimbare de paradigmă. Potrivit lui, România ar fi făcut „pași rapizi” spre un model economic liberal, centrat pe stimulente pentru mediul privat, disciplină fiscală, reducerea presiunii asupra capitalului și muncii, precum și pe limitarea intervenției statului. Acest parcurs este prezentat ca fiind unul coerent și orientat către creșterea competitivității economice.
Schimbarea de direcție după 2022
Florin Cîțu susține că, începând cu anul 2022, această direcție a fost abandonată treptat. El subliniază că nu a existat o decizie singulară care să marcheze ruptura, ci o succesiune de măsuri fiscale și de reglementare care, cumulate, ar fi modificat substanțial arhitectura economică inițială.
În opinia sa, aceste schimbări au avut ca element central creșterea poverii fiscale. Fostul premier indică majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, precum și ajustarea cotelor reduse, care ar fi crescut de la nivelurile anterioare de 5% și 9% la un prag de 11%. Aceste modificări sunt prezentate ca exemple ale unei politici orientate spre creșterea veniturilor bugetare prin impozitare indirectă.
Evoluția impozitării capitalului și a sectorului financiar
Un alt punct central al analizei îl reprezintă impozitul pe dividende. Florin Cîțu afirmă că acesta a cunoscut o creștere constantă, de la 5% la 8%, ulterior la 10%, cu perspective de a ajunge până la 16% în perioada analizată. În viziunea sa, această evoluție ar fi descurajat investițiile și ar fi diminuat atractivitatea României pentru capitalul privat.
În același registru, fostul premier face referire la suprataxarea sectorului bancar. El menționează introducerea unei taxe aplicate cifrei de afaceri, care ar fi ajuns până la 4%, descriind această măsură ca pe o intervenție directă și agresivă a statului într-un sector-cheie al economiei.
Totodată, sunt amintite majorările succesive ale accizelor, în special pentru combustibili, alcool și tutun, măsuri care, potrivit lui Cîțu, au avut efecte în lanț asupra prețurilor și costurilor de producție.
Extinderea contribuției la sănătate și impactul asupra veniturilor
Analiza acordă un spațiu important modificărilor legate de contribuția la asigurările sociale de sănătate. Deși cota CASS a rămas, formal, la nivelul de 10%, Florin Cîțu subliniază că impactul acesteia s-a extins semnificativ prin lărgirea bazei de aplicare.
Astfel, contribuția ar fi ajuns să se aplice asupra unor categorii de venituri care anterior erau exceptate sau tratate diferit, precum dividendele, chiriile și dobânzile. În plus, fostul premier menționează aplicarea CASS pentru pensiile care depășesc pragul de 3.000 de lei, precum și pentru concediile medicale.
Un alt element invocat este creșterea plafonului de venituri supuse acestei contribuții, de la niveluri mai reduse la un prag de până la 72 de salarii, prevăzut pentru anul 2026. În interpretarea sa, aceste schimbări au sporit semnificativ sarcina fiscală pentru o parte importantă a populației active și a investitorilor.
Modificări pe piața muncii și efectele asupra angajării
Florin Cîțu face referire și la măsurile adoptate pe piața muncii, în special la suprataxarea contractelor part-time. El susține că impunerea contribuțiilor la nivelul salariului minim, indiferent de numărul de ore lucrate, a avut un efect descurajant atât pentru angajatori, cât și pentru angajați.
În analiza sa, această măsură este prezentată ca un exemplu de politică publică ce ar fi redus flexibilitatea pieței muncii și ar fi afectat în special sectoarele care depind de forme atipice de angajare.
