România a ajuns într-o situație fără precedent în istoria recentă: avem un deficit bugetar de 9,3%. Comisia Europeană se așteaptă să luăm măsuri reale dacă nu vrem ca România să piardă fondurile europene, dar și credibilitatea în fața investitorilor. Zilele acestea, a ieșit la iveală și că Klaus Iohannis (fost președinte), Marcel Ciolacu (fost premier) și Nicolae Ciucă (fost premier și ex-șef al Senatului) știau foarte clar că ne așteaptă hăul financiar. În acest context, a venit cu dezvăluiri și Tanczos Barna.
Fostul ministru al Finanțelor Publice a avut un mandat-fulger, din decembrie 2024 până în iunie 2025, când s-a format noul Guvern. A avut acces la date pe care populația nu le poate vedea și a reușit să-și formeze o părere despre a cui este vina. De asemenea, a punctat problemele care ne-au adus în acest punct.
„Vinovaţii: cei care au plătit salarii în plus, pensii în plus, investiţii în plus. Banii nu s-au dus în altă parte, n-au plecat din ţară. Tot ce a însemnat creştere de deficit s-a regăsit în buzunarul pensionarilor, în buzunarul bugetarilor, în companiile care făceau autostrăzi sau drumuri, canalizări, apă, în zona rurală, şcoli, spitale, cât s-a făcut.
Deci, eu văd unde s-au dus banii, dar era o cheltuială nesustenabilă, ieşi din parametrii normali şi devii necredibil şi te finanţezi foarte, foarte scump pe plan internaţional. Acestea au fost problemele cele mai mari, izvorâte din deficitul de 9,3% de anul trecut”, a declarat Tanczos Barna, în emisiunea Insider Politic de la Prima TV
UDMR-istul susține că a făcut tot ce i-a stat în putere, pentru România, în scurtul său mandat. Instituțiile europene și-ar fi pierdut încrederea în noi
Actualul vicepremier fără portofoliu a transmis că în cele 6 luni când a fost șeful Finanțelor, și-a dat pe cât de mult a putut interesul. Totuși, nici agențiile de rating, nici CE nu mai au încredere în noi, după multele promisiuni. Ca urmare, misiunea actualului Guvern va fi și mai dificilă, grație „moștenirii” de la predecesori.
„Noi, când am ieşit din acest deficit de 3% ţintă teoretică pentru toate statele membre, intrăm, la un moment dat, într-o procedură de deficit excesiv. Şi noi acolo am fost ani la rând. Şi statul român, prin ministrul de Finanţe, prin premier, a promis că face ceva. Şi a făcut ceva, dar a făcut mai rău, adică a ajuns de la 5,5% la 9,3%, de la 5% la 6, la 7%. Acest lucru a stricat complet credibilitatea României.
Şi în primele luni, asta a fost cea mai mare provocare pentru mine: să stau la masă cu oameni care nu mai au încredere în România. Cu Comisia Europeană, cu agenţiile de rating, să avem un buget echilibrat, sustenabil şi o colectare a veniturilor peste nivelul din 2024
