Economistul Ionuț Dumitru, fostul președinte al Consiliului Fiscal, a avertizat că iarna aceasta va fi dificilă: ”Suntem la 15,9% cu inflația. Probabil că ne ducem undeva la 17% în lunile următoare”.
În plus, economistul a mai spus că inflația va rămâne destul de mare în perioada următoare și ne putem aștepta la o scădere – aproximativ 8% – spre finalul anului 2023. Mai mult, Ionuț Dumitru a explicat că odată cu creșterea inflației crește și dobânda cheie: „Probabil că băncile centrale vor continua să crească dobânzile, inclusiv BNR va face lucrul acesta. Noi ne așteptăm la 7% în ședința următoare și poate chiar un 7,50% în prima ședință din ianuarie anul viitor”.
De ce se amână aplatizarea inflației prognozată inițial de BNR?
Economistul Ionuț Dumitru a explicat că există două motive – motive pe care le numește „șocuri care s-au menifestat recent, pe care nu le-am anticipat și toată lumea le-a ignorat puțin”: noua schemă de compensare și creșterea prețurilor la alimente.
Economistul Ionuț Dumitru: „Inflația încă nu și-a spus ultimul cuvânt. Suntem la 15,9% cu inflația. Probabil că ne ducem undeva la 17% în lunile următoare”
„Va fi dificilă iarna aceasta, în mod clar. Asistăm la creșteri foarte mari de prețuri. Inflația încă nu și-a spus ultimul cuvânt. Prognoza Băncii Centrale, prognoza BNR, era ca pe finalul acestui an să vedem o ușoară scădere a inflației, până la 13 și ceva la sută, dar din păcate acest moment de aplatizare și reducere ușoară a inflației se amână. Noi estimăm că abia prin martie-aprilie, anul viitor, o să vedem vârful inflaționist. Suntem la 15,9% cu inflația. Probabil că ne ducem undeva la 17% în lunile următoare”, a spus Ionuț Dumitru.
Primul motiv pentru care se amână aplatizarea inflației
„În orice caz, nu o să vedem probabil o scădere semnificativă în lunile următoare pentru că mai avem două șocuri care s-au menifestat recent, pe care nu le-am anticipat și toată lumea le-a ignorat puțin:
Noua schemă de compensare, care lasă cumva pe afară o parte din consumatori, care înainte erau compensați până la 1 septembrie și diferența dintre prețul compensat și prețul necompensat este uriașă. Prețul compensat este maxim 1 leu pe kilowatt, în timp ce prețul de piață este 4-5 lei pe kilowatt/oră și face o mare diferență între a fi compensat, a te încadra în acel 255 de kilowatt/oră consum lunar și a nu depăși acel plafon, lucru care te pune în situația de a plăti prețul de piață care este mult mai mare.
Imaginați-vă un consum de 300 de kilowatt/oră, care nu e un consum foarte mare pentru o familie mai mare, înseamnă la prețul de piață spre 1500 de lei, date fiind ofertele jucătorilor din piață, în timp ce prețul plafonat – dacă te-ai încadra în 255 de kilowatt/oră – ar fi maxim un leu pe kilowatt, deci diferența este uriașă.
De aceea, la recalculare, când se face regularizare, dacă depășești consumul acela plafonat, riști să ai o factură de regularizare foarte mare. Deci avem acest șoc care nu a fost anticipat, care a adus deja în prețul reflectat la consumator o creștere deja din luna septembrie – un 7% creștere de preț la energia electrică, reflectat în IPC”, a eplicat economistul Ionuț Dumitru, conform europafm.ro.
