Justiţia de la noi se chinuie şi acum să obţină extrădarea lui Paul de România, care s-a "adăpostit" în Franţa. El a fost condamnat la 3 ani şi 4 luni de închisoare cu executare în dosarul "Ferma Băneasa".
Curtea de Apel de la Paris a refuzat miercuri să îl predea pe prințul Paul de România.
Cum au motivat francezii
Președintele Camerei pentru extrădări a Curții de Apel de la Paris a subliniat că autoritățile române au avut justificare în a emite un nou mandat de arestare, dar că acesta avea "un caracter disproporționat".
Prinţul Paul de România a răsuflat uşurat: "Am spus întotdeauna că eu cred în justiția franceză". Judecătorul a precizat că el s-a pronunțat asupra admisibilității mandatului de arestare, nu însă și pe fondul acestui dosar.
Autoritățile române emiseseră în ianuarie un nou mandat de arestare împotriva lui Paul de România, care este acuzat că a colaborat cu o bandă de escroci începând din 2006 pentru a recupera proprietăţi pe care le revendica ca moştenitor al familiei regale.
În acest caz fuseseră condamnate 18 persoane, iar prejudiciul pentru statul român a fost estimat la cel puţin 145 milioane de euro. Imediat după condamnarea sa, justiţia română a emis un prim mandat de arestare pe numele său.
Parisul consideră că procesul n-a fost echitabil
Camera de extrădări a Curţii de Apel din Paris a respins solicitarea în noiembrie 2023, pe motiv că dreptul la un proces echitabil nu a fost respectat având în vedere neregularităţile depunerii jurământului de către doi dintre cei trei judecători care l-au condamnat.
Pentru a formula o nouă cerere de remitere adresată Franţei, Bucureştiul s-a bazat pe decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) din 29 iulie 2024, pronunţată în urma unei întrebări preliminare.
CJUE a considerat că decizia Curţii de Apel din Paris este „contrară principiului încrederii reciproce” între ţările europene. Oricum, nici până acum Justiţia din România n-a reuşit să-i convingă pe magistraţii francezi să-l trimit acasă pe Paul de România.
