La 2.168 de metri altitudine, în inima Munților Cindrel, se ridică Vârful Frumoasa, o stâncă ce ascunde una dintre cele mai emoționante legende ale zonei. Povestea pornește din satul Șugag, de pe Valea Sebeșului, acolo unde, spune tradiția, s-a născut o fată fără pereche de frumoasă.
Frumusețea ei nu avea egal, iar glasul îi curgea limpede ca apa de munte. Cânta și juca mai bine decât oricine. Nu era fecior în sat care să nu viseze să o ia de soție. Dar destinul i-a pregătit un drum plin de dor, neîmplinire și durere.
Nedeia de Sântilie, sărbătoarea care a schimbat totul
Legenda spune că, într-o vară, Frumoasa s-a întors acasă de la Oașa și a urcat împreună cu ciobănașii și fetele din sat pe crestele Cindrelului. Mergeau la nedeia de Sântilie, sărbătoare veche de sute de ani, celebrată pe platoul din munți, „aproape de cer”.
Era o zi mare pentru comunitate. Oamenii se adunau din toate colțurile Parângului, Lotrului și Șureanului, iar târgul atrăgea negustori renumiți. Cântecele răsunau până spre zorii dimineții, iar jocul se încingea fără oprire.
Când Frumoasa a ajuns la sărbătoare, toți ochii s-au întors spre ea. Feciorii se întreceau să o invite la joc, dar nu reușeau să-i facă față. Dansa neobosită, cu o grație care îi lăsa fără respirație pe toți. Învârtitele, jienele și hațeganele se succedau una după alta, iar ea parcă plutea peste pajiște.
Cindrel, ciobănașul care i-a frânt inima
Dar, dintre toți feciorii, unul singur nu o privea. Era Cindrel, fiul baciului Cindrea, cunoscut drept cel mai vânjos și mai mândru tânăr păstor din acele locuri. Venise la nedeie însoțit de Măriuca, fiica baciului din Șteflești, și nu avea ochi decât pentru ea.
Toată ziua, Cindrel a jucat doar cu Măriuca. Niciun alt flăcău nu a îndrăznit să o invite, pentru că toată lumea știa că, din iarnă, urma să-i fie mireasă. Frumoasa, însă, și-a simțit sufletul frânt. Îl iubea pe Cindrel în taină, dar dragostea ei era sortită pierzaniei.
Durerea neîmplinirii și stânca născută din lacrimi
Legenda spune că Frumoasa, copleșită de durere, s-a retras singură pe creasta muntelui, acolo unde cerul întâlnește pământul. A plâns fără oprire, iar lacrimile ei s-au amestecat cu norii și ploile Cindrelului.
Într-o noapte, spune tradiția, inima ei a încetat să bată. Zeii munților, mișcați de povestea fetei, au transformat-o într-o stâncă, pentru ca numele și frumusețea ei să nu fie uitate niciodată. Așa s-a născut Vârful Frumoasa.
Se spune că, atunci când vântul bate tare pe culmile Cindrelului, se aud ecouri de cântec și suspine. Localnicii cred că sunt glasurile Frumoasei, încă rătăcind printre nori, căutându-l pe Cindrel.
Povești din moș-strămoși: cum s-a născut legenda
Legenda a fost păstrată de oamenii locului și transmisă din generație în generație. Anca Florinela Vasilescu, coordonator al programului Biblionet din județul Sibiu și pasionată cercetătoare a tradițiilor, explică rolul acestor povești:
„Nedeia de Sântilie era una dintre cele mai importante sărbători ale moților. Oamenii urcau sus pe munte pentru cântec, joc și negustorie, dar și pentru a întări legăturile dintre sate. Din aceste întâlniri s-au născut multe povești, dar legenda Frumoasei este una dintre cele mai frumoase.”
Vârful Frumoasa, locul unde legenda trăiește
Astăzi, Vârful Frumoasa rămâne un simbol al iubirii neîmplinite. Traseele montane care duc până sus oferă priveliști spectaculoase asupra Cindrelului, iar turiștii care ajung acolo simt că pășesc într-un loc încărcat de energie.
Localnicii spun că, în nopțile senine, luna luminează stânca și pare să o îmbrățișeze, ca și cum ar vrea să aline dorul fetei care nu și-a găsit fericirea.
