Capitala Marii Britanii, multă vreme considerată motorul economic și cultural al țării, se confruntă cu o serie de provocări semnificative în contextul economic post-pandemie. În 2024, aproximativ 10.000 de milionari au părăsit Regatul Unit, potrivit unui raport citat de CNBC, pe fondul modificărilor privind regimul fiscal aplicat rezidenților cu statut „non-dom”.
Acest statut, care permitea persoanelor bogate să trăiască în Marea Britanie fără a plăti impozit pe veniturile obținute în afara țării, a fost restricționat de noua legislație fiscală. Schimbarea a afectat nu doar percepția asupra Londrei ca destinație preferată de elitele financiare globale, ci și fluxurile de capital și investițiile internaționale.
Companiile aleg listarea în străinătate
Pe fondul acestei instabilități, tot mai multe companii britanice aleg să se listeze pe burse internaționale. Potrivit lui Bill Blain, strateg de piață și fost bancher de investiții, capitala britanică își pierde din atractivitate din cauza unui cumul de factori: reglementări excesive, incertitudini politice și impactul pe termen lung al Brexitului asupra reputației internaționale a Regatului Unit.
„City-ul londonez și cartierul Canary Wharf nu mai au efervescența de altădată. Se simte o stare de stagnare, deși infrastructura este acolo. Problema este legată mai degrabă de încredere și perspective pe termen lung”, a declarat Blain într-o analiză publicată de CNBC.
Probleme legate de costul vieții și mobilitatea urbană
Un alt aspect care afectează atractivitatea Londrei este costul ridicat al traiului. Pandemia a declanșat o reevaluare profundă a stilului de viață pentru mulți britanici, care aleg să se mute în alte regiuni ale țării, în căutarea unui echilibru între muncă și viața personală.
Criza locuințelor accesibile, prețurile ridicate la transportul public și aglomerația urbană se numără printre factorii care alimentează acest exod al forței de muncă, inclusiv a angajaților cu înaltă calificare. În lipsa unei politici coerente de urbanism și investiții în infrastructură, Londra riscă să piardă din competitivitate față de alte mari orașe europene.
Analiza PwC: „Nu este un colaps, ci o perioadă de ajustare”
Totuși, analiștii economici avertizează că situația nu trebuie interpretată în termeni catastrofici. Barret Kupelian, economist-șef în cadrul PwC, consideră că Londra trece printr-un proces de ajustare structurală, fără a-și pierde avantajele fundamentale.
„Londra rămâne un pol puternic din punct de vedere economic. Beneficiază de un sistem juridic solid, o infrastructură bine pusă la punct, diversitate culturală și un fus orar care permite conexiuni globale eficiente. În plus, calitatea reglementărilor din sectorul financiar rămâne una dintre cele mai înalte din lume”, a declarat Kupelian.
Potrivit acestuia, serviciile de afaceri din Londra continuă să aibă un aport important la exporturile Marii Britanii, iar adaptabilitatea sistemului financiar este un atu în contextul global în schimbare.
Creștere economică preconizată în 2025, dar cu provocări evidente
Un raport PwC publicat recent prognozează o creștere economică solidă pentru Londra în 2025, în ciuda turbulențelor actuale. Cu toate acestea, capitala britanică are de recuperat în anumite domenii esențiale pentru calitatea vieții.
Accesibilitatea locuințelor și infrastructura de transport sunt două dintre punctele slabe ale metropolei, în comparație cu alte orașe importante din Regatul Unit, precum Manchester, Birmingham sau Leeds. Diferențele de dezvoltare regională devin tot mai vizibile și ridică întrebări privind prioritățile strategice ale autorităților britanice în perioada post-Brexit.
Brexit, un factor cu efecte pe termen lung
În mod inevitabil, Brexitul continuă să influențeze climatul economic al Londrei. Decuplarea de piața unică europeană a dus la scăderea volumului de tranzacții și mutarea unor centre operaționale către orașe ca Paris, Frankfurt sau Amsterdam. Deși Londra își păstrează un nucleu puternic în servicii financiare, competitivitatea sa globală este pusă la încercare.
În plus, raportul PwC atrage atenția asupra unei posibile fragmentări în interiorul economiei britanice, în funcție de capacitatea fiecărui oraș de a atrage investiții și de a se adapta la noile condiții fiscale și geopolitice.
