Investițiile străine directe au încetinit puternic în România. Datele BNR arată o reducere a fluxurilor noi de capital, pe fondul incertitudinii politice și al contextului economic european.
Ce arată ultimele date ale BNR
Investițiile străine directe reprezintă unul dintre cei mai importanți indicatori pentru sănătatea unei economii. Sunt banii reali aduși de companii din alte state, fie prin extinderea operațiunilor, fie prin finanțări, cumpărare de participații, noi fabrici sau dezvoltarea unor proiecte industriale. Pentru România, acest indicator este esențial, pentru că o mare parte din locurile de muncă bine plătite, exporturi și producție industrială depind de capitalul străin.
Banca Națională a României a confirmat, în raportările din 2024 și începutul lui 2025, o încetinire vizibilă a fluxurilor de capital nou. Valoarea investițiilor străine rămâne pozitivă, dar ritmul este mult sub cel din anii post-pandemici, când România atrăgea recorduri istorice.
În anul 2022, intrările de investiții străine directe au depășit 10 miliarde de euro. A fost cel mai mare nivel din ultimul deceniu. În 2023 s-a observat prima frână serioasă, odată cu creșterea incertitudinii economice, cu inflația ridicată și cu discuțiile despre modificările fiscale. Iar în 2024 și 2025 ritmul a continuat să scadă.
Ultimele comunicări ale BNR arată că investițiile se îndreaptă spre aproximativ 6 miliarde de euro anual. România nu pierde complet capitalul străin, însă trendul arată o diminuare clară a apetitului investitorilor pentru proiecte noi sau extinderi de amploare.
Situația din balanța de plăți
Balanța de plăți este radiografia relației economice dintre România și restul lumii. Pe scurt, arată câți bani intră și câți ies. FDI apare în această structură la categoria investiții străine directe, iar România continua să înregistreze intrări pozitive. Problema este ritmul.
Balanța de plăți confirmă aceleași semnale: deficitul de cont curent rămâne ridicat, iar intrările de capital nu îl acoperă în aceeași măsură ca înainte. În anii în care investițiile străine erau robuste, mare parte din deficit era acoperit prin investiții, nu prin împrumuturi. În prezent, tot mai mult din deficit este finanțat prin datorie publică și împrumuturi, nu prin capital privat.
Pentru o economie emergentă, această schimbare ridică riscuri. Investițiile străine înseamnă bani pentru producție, locuri de muncă, exporturi și tehnologii. În lipsa lor, creșterea economică este mai lentă, iar presiunea pe buget devine mai mare.
De ce încetinesc investițiile
Scăderea fluxurilor de capital nu este efectul unui singur factor. România trece printr-o combinație de factori interni și externi care afectează interesul investitorilor.
Primul factor este incertitudinea fiscală. În ultimii doi ani, România a schimbat impozite, taxe, facilități și regimuri fiscale în mai multe rânduri. Pentru companii mari, predictibilitatea este mai importantă decât nivelul taxelor. Băncile, transportatorii, companiile din retail, telecomunicațiile și firmele din energie au fost vizate de schimbări succesive ale legislației fiscale. În aceste condiții, multe planuri de investiții rămân în așteptare.
Al doilea factor este contextul european. Economiile mari ale Uniunii Europene au crescut lent în 2023 și 2024. Germania, principalul partener comercial al României, a intrat în recesiune tehnică. Germania este, totodată, și principalul investitor străin în România. Când industria germană frânează, investițiile din regiune sunt reduse automat.
Al treilea factor este costul energiei. Deși prețurile au scăzut față de vârful din 2022, investițiile industriale mari pariază pe stabilitate, nu pe fluctuații. Atâta vreme cât costurile de producție sunt volatile, extinderile industriale se amână.
Un alt element este birocrația. Deși România are una dintre cele mai rapide creșteri în infrastructura digitală, autorizarea unor investiții importante, obținerea avizelor, schimbarea destinației terenurilor sau procedurile urbanistice rămân lente. Investitorii preferă țări unde procedurile sunt mai previzibile și mai simple, chiar dacă costul forței de muncă este puțin mai mare.
Care sunt domeniile unde investițiile continuă
Chiar și cu o scădere vizibilă a ritmului, România nu este evitată complet. Industria auto continuă să investească în electrificare, software și componente. Sectorul IT atrage investiții, deși la un ritm mai lent decât înainte, din cauza restructurărilor globale din tehnologie. Piața imobiliară de birouri și logistică rămâne activă în marile orașe, cu precădere în București, Cluj-Napoca și Timișoara, unde există cerere pentru depozite și centre de distribuție.
Energia rămâne cel mai important pilon. Investitorii urmăresc proiectele din eolian, fotovoltaic și modernizarea rețelelor. Fără investiții masive în energie, exporturile României rămân dependente de costurile mari ale producției, ceea ce reduce competitivitatea.
Cum arată România în comparație cu alte țări din regiune
Țările din Europa Centrală și de Est concurează direct pentru capital. Investitorii aleg regiunea în funcție de salarii, stabilitate fiscală, costul energiei, infrastructură și piața forței de muncă.
Polonia a reușit să păstreze un ritm mai mare de investiții, datorită dimensiunii pieței și a predictibilității legislative. Ungaria, în ciuda tensiunilor politice cu Bruxelles, oferă stimulente fiscale pentru industria auto și baterii, atrăgând o parte semnificativă a investițiilor industriale.
România pierde teren în anumite sectoare, dar păstrează un avantaj în forța de muncă calificată, costuri încă accesibile și poziție geografică strategică. Acești factori împiedică o scădere abruptă, însă nu sunt suficienți pentru a menține nivelul-record din 2022.
Consecințele unei încetiniri prelungite
Dacă tendința continuă, România ar putea vedea în următorii ani o reducere a investițiilor industriale, o creștere a dependenței de importuri și o presiune mai mare pe buget. Fără capital străin, marile proiecte care necesită tehnologii avansate și finanțare solidă pot întârzia sau migra spre alte state.
Investițiile străine nu sunt doar bani intrați temporar. Ele construiesc capacitate de producție, aduc know-how, cresc exporturile și generează locuri de muncă bine plătite. În absența lor, economia încetinește, iar productivitatea stagnează.
