Căderea guvernului premierului Michel Barnier după doar trei luni a aruncat Franța în haos. Una dintre cele mai bogate națiuni UE se îndreaptă spre o furtună economică, iar riscul de a atrage și Europa în aceasta a crescut exponențial.
Franța s-ar putea confrunta cu o criză economică majoră, după o serie de falimente și semne de alarmă. Prim-ministrul Michel Barnier și-a dezvăluit planul său de reducere a deficitului în octombrie, promițând că va reduce deficitul public de la aproximativ 6% din PIB la 3% în 2029. A fost văzut ca o încercare de a calma economia franceză și a-i conferi stabilitate.
Prima moțiune de cenzură aprobată de Adunarea Națională în ultimii 60 de ani
Însă, miercuri, 4 decembrie, parlamentul Franței a respins propunerea sa și a votat pentru înlăturarea guvernului Barnier. Este pentru prima dată în peste 60 de ani când Adunarea Națională a aprobat o moțiune de cenzură, notează DW, citată de Adevarul. Ea a fost propusă de stânga și susținută de extrema dreaptă condusă de Marine Le Pen.
De notat că premierul nu avea o majoritate în parlament. A condus un guvern de coaliție format din partidul Renașterii (al președintelui Emmanuel Macron) și republicanii conservatori, după alegerile parlamentare anticipate din luna ulie. Macron a convocat alegeri anticipate după ce partidul său a ocupat abia locul al doilea la alegerile din iunie, primind sub jumătate din voturile Adunării Naționale, de extremă dreapta.
Economia franceză a intrat la apă
Deși indicatorii economici ai Franței au fost relativ stabili, aceste cifre relativ bune nu pot ascunde faptul că economia franceză a slăbit în ultimii ani. Potrivit specialiștilor, această tendință a început la începutul anului, câștigând cu adevărat teren după alegerile parlamentare anticipate din iulie.
Philippe Druon, avocat în faliment și restructurare la biroul de avocatură Hogan Lovells din Paris, confirmă că investitorii sunt mai precauți. Astfel, se estimează că aproximativ 65.000 de companii vor depune insolvență anul acesta, față de 56.000 în 2023.
Franța riscă să intre în criză financiară
În opinia lui Anne-Sophie Alsif, economist-șef la firma de consultanță BDO din Paris, doar acești factori în sine nu ar dinamita economia. Însă factorul politic o poate face.
„Le-am semnala investitorilor că țara noastră este incapabilă să implementeze un plan de reducere a deficitului”, a subliniat Alsif.
Dacă guvernul va fi respins din nou, a spus experta, bugetul 2024 va fi probabil replicat în 2025. „Dar acesta a fost bugetul care a crescut deficitul nostru la peste 6%”.
„Decizia lui Macron de a dizolva Parlamentul a fost o greșeală monumentală. Acum suntem forțați să ne guvernăm țara prin coaliții, dar suntem incapabili de asta și ne confruntăm astfel cu o situație politică extrem de instabilă", a adăugat Alsif.
Situația e agravată de faptul că dinspre Bruxelles vin semnale că mai-marii UE încep să-și piardă răbdarea, avertizând Franța cu privire la necesitatea de a reduce datoria publică.
CITEȘTE ȘI: UE riscă 10 trilioane de euro într-o ultimă încercare de a preveni un abis financiar
Europa se află din nou pe buza prăpastiei financiare
Degringolada economică și politică din Franța este o amenințare serioasă la adresa uniunii monetare. Replica piețelor financiare dă deja un semnal de alarmă. Diferențele dintre dobânzile titlurilor de stat franceze și cele germane au atins cel mai mare nivel din ultimii 10 ani, indicând o creștere semnificativă a costurilor de împrumut pentru Franța.
În fața acestui tablou excesiv de pesimist, François Villeroy de Galhau, guvernatorul Băncii Franței, a cerut Băncii Centrale Europene să reducă rata dobânzii. Este însă o decizie ce riscă stabilitatea monedei euro. Deși Mario Draghi, fostul președinte al BCE, a reușit anterior să calmeze piața promițând achiziții nelimitate de obligațiuni, problemele fundamentale ale zonei Euro sunt departe de a fi fost rezolvate.
În momentul prezent, Uniunea Europeană încearcă să reimpună disciplina fiscală după cheltuielile generate de pandemie. În contextul în care piețele financiare sunt tot mai reticente, iar factorii politici tot mai indeciși.
