Un județ din România primește 21 milioane de euro ca să scape complet de ce a construit Nicolae Ceaușescu. Astfel, nu mai puțin de 74 de hectare intră în reparații capitale, în cadrul unui amplu proces de reconversie a siturilor comuniste de altădată.
Acest județ primește 21 milioane de euro pentru ca 74 de hectare să intre în reparații totale. Vor urma activități de „decontaminare” a ruinelor din perioada înfloritoarei industrii socialiste.
21 milioane de euro pentru a scăpa de construcțiile din perioada comunismului
În luna martie, Consiliul Județean Hunedoara a găzduit o întâlnire a reprezentanților Agenției pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest pe tema „Sprijin pentru ecologizarea și reconversia imobilelor afectate de activități economice în declin sau în transformare”, parte a din Programul Tranziție Justă 2021-2027.
Județului i-au fost alocate fonduri uriașe pentru a „decontamina” ruinele fostei industrii socialiste. În total, 74 de hectare intră în reparații capitale, care se derula în următorii ani. Din toată suprafața, o parte va fi folosită pentru crearea de zone verzi, de locuințe sociale, dar și activități economice sau alte utilizări.
Proiect major de reconversie a siturilor și a imobilelor industriale comuniste
„Prin intermediul acestui apel, județului Hunedoara i-au fost alocate 21 de milioane de euro la care se adaugă alte 9 milioane de euro pentru ITI Valea Jiului. Fondurile au ca destinație activități de decontaminare și reconversie a siturilor și a imobilelor industriale dezafectate sau contaminate/ degradate/ dezafectate/ abandonate în vederea reintegrării acestora în circuitul economico-socio-cultural.
Până în 2029, cel puțin 74 de hectare de teren din județul Hunedoara ar urma să fie supuse procesului de regenerare/ decontaminare/ reabilitare. Din această suprafață, cel puțin jumătate ar urma să fie folosită pentru crearea de zone verzi, locuințe sociale, activități economice sau alte utilizări”, a transmis, la momentul respectiv, CJ Hunedoara, potrivit hd.cotidianul.ro.
Cum s-a clădit „noul oraș al oțelului”
În anii ’50, orașul Hunedoara a trecut prin transformări de anvergură. În anul 1945, avea sub 7.000 de locuitori, dar după un deceniu depășise numărul de 30.000 de persoane. În 1960, acest număr practic s-a dublat.
În epoca stalinistă, Hunedoara era numit „noul oraș al oțelului”, fiind construite rapid primele cartiere de locuințe pentru familii de muncitori din combinatul siderurgic, precum și pentru angajații Întreprinderii de Construcții din Hunedoara (ICSH).
Multe dintre clădirile construite atunci s-au păstrat aproape intacte. Mai mult, unii locuitori le consideră monumente reprezentative pentru oraș.
Oraşul Muncitoresc a fost emblema Hunedoarei
Cel mai reprezentativ loc din anii ’50 este Oraşul Muncitoresc (O.M.). Este cel mai vechi cartier de blocuri, construit pe dealurile din jurul Chizidului, fiind proiectat în anii 1947 – 1948. Construirea acestuia a durat un deceniu.
Multe străzi și alei mai vechi din cartier au fost modernizate la 7 decenii de la construirea acestuia. Parcările au înlocuit o parte din spațiile verzi. Totuși, a reușit să fie menținut o bună parte din aspectul clădirilor.
Un alt loc reprezentativ este restaurantul Corvinul din cartierul Orașul Muncitoresc, inaugurat în 1954. Arhitectura locului a fost vizibil inspirată din stilul sovietic stalinist. În anul 1962, a găzduit o cină la care au participat liderii vremii, Nikita Hrușciov, Gheorghe Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu. Era un complex considerat unul dintre cele mai impunătoare din țară. Avea o somptuoasă sală de banchete, cofetărie și berărie, dar și terase elegante. Frescele au dispărut, însă au rămas marmura și coloanele, emblematice pentru acea epocă.
Casa de Cultură se inspiră din faimosul Teatru Balșoi
Casa de Cultură (foto), inspirată de renumitul Teatru Balșoi din Moscova, renovată acum câțiva ani, este o altă clădire emblematică din perioada deceniului 5. Locul era dotat și cu un buncăr anti-bombardament.
Ridicată între 1951 și 1953, Gara Hunedoara era tranzitată în special de către muncitorii combinatului siderurgic. Era decorată cu fresce inspirate de stilul realist-socialist și a fost extrem de circulată. În anul 2018, a fost închisă.
Fabrica de pâine, aflată în apropierea gării, a fost inaugurată în 1952, dar a fost lăsată în ruină. În prezent, se află într-o stare avansată de degradare. Deși a fost la un pas să fie demolată, asociația Monumentum a salvat-o după ce a reușit să obțină clasarea ei ca monument istoric.
CITEȘTE ȘI: Fabuloasa istorie a comorii din Hunedoara, lăsată în paragină de autoritățile române
