Șeful ANAF, Adrian Nica, a explicat că produsele pentru consum propriu, precum gemul făcut în gospodărie, sunt luate în calculul GAP-ului de TVA, afectând indicatorii României la nivel european.
România, în continuare pe primul loc în UE la necolectarea TVA
România continuă să aibă cel mai mare GAP de TVA din Uniunea Europeană, potrivit datelor pentru anul 2022. Diferența uriașă dintre sumele pe care statul ar trebui să le încaseze din taxa pe valoarea adăugată și cele efectiv colectate este explicată de șeful ANAF, Adrian Nica, inclusiv printr-un paradox: produsele pentru consum propriu, realizate în gospodării, sunt incluse în calculele Comisiei Europene.
„Este de notorietate discuția apărută în spațiul public cu privire la producția pe care România o înregistrează, fiind specificul acestei țări, atunci când vorbim de autoconsum. Și ca să dau câteva exemple clare: modul în care tratăm gemul pe care îl face în casă bunica”, a explicat șeful ANAF, Adrian Nica, la Antena 3 CNN.
Autoconsumul, parte din calculele Comisiei Europene
Adrian Nica a confirmat că, în metodologia folosită de Comisia Europeană, autoconsumul gospodăriilor – adică produsele realizate în familie pentru uz personal, fără tranzacții comerciale – este inclus în analiza privind colectarea TVA.
„Din păcate, astăzi, da. Da, este calculat astăzi la GAP-ul de TVA”, a declarat oficialul ANAF.
Cu alte cuvinte, chiar și produsele care nu sunt vândute pe piață, ci sunt realizate și consumate în gospodării, cum ar fi conservele, legumele din grădină, laptele sau dulceața, pot afecta indicatorii privind colectarea TVA la nivel macroeconomic.
Ce reprezintă GAP-ul de TVA
GAP-ul de TVA (VAT Gap) este indicatorul care măsoară diferența dintre TVA-ul teoretic pe care statul ar trebui să îl colecteze și TVA-ul efectiv încasat.
Acest indicator este folosit de Comisia Europeană pentru a evalua eficiența administrațiilor fiscale din statele membre. El reflectă nu doar frauda fiscală și evaziunea, ci și insolvențele, erorile administrative și pierderile structurale.
Potrivit ultimului raport european, România a înregistrat în 2022 cel mai mare GAP de TVA din UE, depășind 35%, în timp ce media europeană a fost sub 6%.
Șeful ANAF: „Așteptăm datele pentru 2023”
Adrian Nica a precizat că cifrele folosite în prezent în dezbaterea publică se bazează pe datele din 2022 și că autoritățile române așteaptă publicarea datelor pentru anul 2023, care ar putea aduce o îmbunătățire.
„Așteptăm publicarea pe 2023. Am văzut că țările vecine, cum ar fi Bulgaria, au solicitat asistență de specialitate pentru a avea o formulă corectă de calcul a acestor diferențe, când vorbim de GAP-ul de TVA în mod special. Asta încercăm să facem și noi – să ne prezentăm mai bine și mai corect către Comisia Europeană”, a explicat șeful ANAF.
Oficialul a adăugat că România, la fel ca și alte state, dorește o metodologie mai precisă de calcul, care să reflecte realitatea economică, și nu doar datele teoretice.
Comisia Europeană analizează inclusiv autoconsumul
În sistemul de raportare european, autoconsumul este inclus deoarece reflectă activitatea economică totală a unei țări, chiar dacă nu implică tranzacții comerciale.
Astfel, Comisia estimează valoarea bunurilor și serviciilor produse și consumate intern și o compară cu volumul fiscal raportat. În cazul României, unde autoconsumul rural este încă semnificativ – milioane de gospodării produc o parte importantă din alimentele consumate – acest indicator artificial amplifică diferența de colectare.
Economiștii atrag atenția că această metodologie dezavantajează țările cu agricultură tradițională puternică, unde o mare parte a populației trăiește în mediul rural și produce pentru propriul consum.
Nicușor Dan: „ANAF folosește un program informatic românesc pentru detectarea evaziunii”
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat la începutul lunii octombrie că evaziunea fiscală rămâne una dintre principalele cauze ale neîncasării TVA, dar că ANAF a început să folosească un produs informatic românesc care a permis identificarea firmelor fantomă.
„În ședința CSAT de la sfârșitul lunii iunie am discutat subiectul evaziunii fiscale. Într-o discuție de acum două săptămâni, cu ministrul de Finanțe, am discutat de asemenea. Există un produs informatic românesc cu care ANAF-ul lucrează și care a permis să se detecteze un fel de firme fantomă, care ajută la decontarea unui TVA care nu există”, a afirmat șeful statului.
Sistemul, dezvoltat în colaborare cu specialiști IT români, urmărește tranzacțiile comerciale suspecte și semnalează în timp real lanțurile fictive de facturi, prin care TVA-ul este dedus fără existența reală a mărfurilor.
România, presiuni din partea Bruxelles-ului pentru creșterea colectării
Comisia Europeană a cerut României măsuri ferme pentru reducerea evaziunii fiscale, în special în zona TVA, considerată principala sursă de pierderi bugetare.
Potrivit estimărilor, România pierde anual peste 7 miliarde de euro din TVA necolectat, sumă echivalentă cu bugetul total pentru Educație sau pentru sănătate pe un an.
Reducerea GAP-ului de TVA este una dintre condițiile-cheie din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar nerealizarea progresului în acest domeniu ar putea afecta accesarea unor fonduri europene.
