România se confruntă cu o situație financiară delicată, iar ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a declarat că fondul de rezervă bugetară este aproape gol. Dacă anul trecut fondul dispunea de miliarde de lei, acum sumele disponibile sunt mult mai mici, fiind estimate la doar câteva sute de milioane.
Banii sunt alocați doar pentru alegeri și situații de forță majoră
Ministrul a explicat că resursele rămase în fondul de rezervă sunt extrem de limitate și vor fi folosite doar pentru organizarea alegerilor și pentru situațiile de urgență. Acesta a subliniat că nu se mai pot face alocări discreționare, așa cum s-a întâmplat în trecut, și că fiecare cheltuială trebuie atent analizată pentru a respecta deficitul bugetar impus.
În 2024, Guvernul Ciolacu a cheltuit 65 de miliarde de lei din fondul de rezervă, o sumă dublă față de tot ce au consumat guvernele României din 2007 până în 2023. În lipsa acestor resurse, Guvernul nu mai poate folosi fondul pentru cheltuieli neprevăzute, ceea ce ar putea duce la probleme în funcționarea unor instituții și proiecte.
Citește și: CTP şi-a ales favoritul la alegerile prezidențiale 2025 şi a avertizat asupra riscului major de securitate
Ce impact va avea această situație asupra economiei?
Criza fondului de rezervă vine într-un moment complicat pentru România, având în vedere instabilitatea economică globală. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, avertizează că orice conflict economic între SUA și Uniunea Europeană va afecta și România. În cazul unui război comercial, inflația ar putea crește, iar economia ar putea intra în recesiune.
”Direct nu. Nu ştiu cât aluminiu şi cât oţel vindem, câteva sute de milioane probabil. Dar indirect, bineînţeles, orice război comercial între Statele Unite şi Europa, Uniunea Europeană, are impact şi asupra României că suntem în această alianţă, în această Uniune Europeană.
El a mai fost întrebat dacă în contextul unui război comercial care ar aduce un şoc inflaţionist puternic în România şi Europa, această situaţie va închide orice fereastră de oportunitate pentru reducerea dobânzii de politică monetară, în condiţiile în care unii analişti văd o posibilă reducere din vară.
”Şi noi o vedem, dar nu o discutăm acum, pentru că sunt foarte multe încertitudini şi nu vrem să creăm anticipaţii pe care, eventual, ulterior, nu le putem acoperi. În Europa nu va fi numai un impact inflaţionist, un eventual război comercial cred că va crea recesiune. Şi atunci lucrurile chiar se complică pentru că, observaţi, noi deja intrăm cu datele actuale certe, pentru că aşa facem prognoza, intrăm într-o perioadă de deficit de cerere. Deci de la excedent, de la presiune inflaţionistă intrăm într-o perioadă de deficit de cerere, adică o influenţă în jos asupra creşterii preţurilor şi un impact mai degradat, negativ asupra creşterii economice”, a mai declarat Mugur Isărescu.
În plus, anul trecut, consumul a crescut semnificativ, dar acest lucru nu s-a reflectat într-o creștere economică, ci doar într-un volum mai mare al importurilor. Specialiștii susțin că singura soluție pentru evitarea unei crize economice este creșterea absorbției fondurilor europene și direcționarea investițiilor către sectoare productive.
