În portul Rotterdam funcționează prima fermă plutitoare din lume, un proiect inovator care combină tehnologia agricolă modernă cu soluții de adaptare la schimbările climatice. Descoperă cum funcționează și ce potențial global are această idee.
O inovație născută din criza climatică
În 2019, portul Merwehaven din Rotterdam a devenit gazda unei premiere mondiale: prima fermă plutitoare din lume. Construcția, ridicată pe o platformă solidă ancorată în port, a fost concepută pentru a demonstra că agricultura urbană poate funcționa chiar și în lipsa terenurilor disponibile și în condiții de vulnerabilitate climatică.
Inițiatorii proiectului, Peter și Minke van Wingerden, au pornit de la o idee născută după uraganele din New York, când au realizat că aprovizionarea cu alimente a orașelor mari este fragilă în fața dezastrelor naturale.
Ferma funcționează ca un ecosistem autonom, gândit să producă hrană proaspătă direct în mijlocul orașului. În prezent, găzduiește în jur de 40 de vaci din rasa Meuse-Rhine-Issel, care asigură lapte proaspăt, iaurt și brânzeturi, toate procesate chiar pe platformă.
Un model de economie circulară
Conceptul de la Rotterdam este construit pe principiul economiei circulare, fiecare etapă fiind gândită astfel încât să reducă la minimum pierderile și consumul de resurse.
Hrana vacilor provine în mare parte din deșeuri organice urbane: resturi de paie, tărâțe, reziduuri de amidon și chiar iarba cosită din parcurile orașului sau de pe terenurile de sport.
Gestionarea dejecțiilor este complet automatizată. Roboți speciali colectează excrementele, care sunt ulterior transformate în îngrășământ sau biogaz, închizând astfel ciclul nutritiv.
Apa de ploaie este colectată și purificată pentru consum, iar mare parte din energia necesară funcționării provine din panouri solare amplasate pe acoperiș.
Această abordare permite fermei să fie autosustenabilă și să reducă semnificativ amprenta de carbon.
Tehnologie și reziliență urbană
Ferma plutitoare este un exemplu de integrare a tehnologiei în agricultură. Mulsul vacilor se face robotizat, animalele putând alege singure momentul în care intră în boxa de muls.
Sistemele de curățare și gestionare a dejecțiilor funcționează automat, asigurând igiena spațiului.
Structura a fost concepută pentru a rezista la schimbări de nivel ale apei și la vânturi puternice. Pontoanele permit platformei să urce și să coboare odată cu mareele, fără a fi afectată stabilitatea construcției.
Într-un oraș precum Rotterdam, aflat într-o deltă expusă riscului de inundații, aceste caracteristici sunt esențiale pentru continuitatea producției.
Impactul asupra comunității
Pe lângă producția de lactate, ferma plutitoare joacă un rol educativ important. Este deschisă vizitelor publice, iar localnicii și turiștii pot vedea direct cum funcționează un astfel de sistem.
Scopul nu este doar să ofere hrană, ci și să crească gradul de conștientizare asupra modului în care sunt produse alimentele și asupra provocărilor cu care se confruntă agricultura în mediul urban.
Ferma a creat și locuri de muncă locale, implicând atât personal specializat în îngrijirea animalelor, cât și tehnicieni responsabili de întreținerea echipamentelor. În același timp, proiectul a atras atenția mass-media și a altor orașe din lume, interesate să reproducă modelul.
Provocări și perspective în agricultură
Deși avantajele sunt evidente — reducerea distanței dintre producător și consumator, utilizarea resurselor locale și adaptarea la condițiile climatice — costurile ridicate de construcție și operare rămân un obstacol în calea extinderii acestui tip de fermă. Transportul furajelor și al altor resurse necesare poate fi dificil în lipsa unor infrastructuri similare.
Proprietarii au anunțat însă planuri de dezvoltare, inclusiv construirea unor platforme plutitoare dedicate agriculturii verticale pentru cultivarea legumelor și ouălor. Acest tip de extindere ar putea crește eficiența economică și ar diversifica gama de produse oferite.
Exemplul Rotterdam este preluat de mai multe țări
Rotterdam nu este singurul oraș interesat de soluții inovatoare pentru producția de hrană.
În contextul schimbărilor climatice și al creșterii populației urbane, conceptul fermelor plutitoare ar putea fi implementat în alte zone vulnerabile la inundații sau cu teren agricol limitat.
Orașe portuare din Asia, America de Nord și chiar zone insulare au început să studieze proiectul olandez pentru a evalua viabilitatea replicării.
În multe dintre aceste regiuni, presiunea asupra sistemelor de aprovizionare este deja mare, iar o soluție care produce local și sustenabil ar putea deveni esențială.
