În tentativa de a mai aduna bani la bugetul public, Guvernul a impus un nou bir pe capul băncilor: taxa pe profit excesiv. Care nu este deloc mică. Conform unor surse, Guvernul condus de Ilie Bolojan are în vedere impozitarea cu 29% a profitului băncilor din România, pe o perioadă limitată de 2 ani.
Profitul net la nivelul întregului sistem banca însuma, la finele anului trecut, 14,197 miliarde lei, în creștere cu 5% comparativ cu 2023, conform unui raport BNR.
Se păstrează şi impozitul pe cifra de afaceri
Coaliția de guvernare discută introducerea unei impozitări foarte ridicate, de 29%, a profitului impozabil al băncilor, cu mult peste nivelul actual al impozitului, de 16%. Impozitul majorat ar urma să fie aplicat pe o durată limitată de până la 2 ani și se adaugă actualului impozit pe cifra de afaceri de 2%, notează profit.ro.
"În anul 2024, sistemul bancar din România a înregistrat o evoluție pozitivă din punctul de vedere al profitului obținut, reflectând o consolidare a performanței financiare a instituțiilor de credit. La finalul anului, profitul net însuma 14.197,4 milioane lei la nivelul întregului sistem bancar. În planul rentabilității, tendințele au fost de ușoară reducere, atât ROE cât și ROA poziționându-se sub nivelul anului anterior", a transmis BNR.
Directorul BT spune că băncile sunt deja suprataxate
Omer Tetik, director general Banca Transilvania, a declarat că orice creştere suplimentară a impozitării băncilor va reduce capacitatea de creditare a economiei reale, a firmelor şi a populației. El spune că orice creştere a impozitării va afecta cei 8 milioane de români care sunt acţionari indirecţi ai Băncii Transilvania şi ai altor bănci listate prin Pilonul 2 de pensii.
"Sistemul bancar este deja suprataxat în România. Nu avem informaţii despre discuţii active, în zona politică, despre o eventuală suprataxare a băncilor – aceste zvonuri sunt frecvente la fiecare modificare a legislaţiei şi de cele mai multe ori se dovedesc neadevărate.
Orice creştere a impozitării băncilor ar reduce imediat capacitatea de creditare a economiei reale, a firmelor şi persoanelor fizice. Băncile folosesc o parte semnificativă a profitului pentru a-şi creşte capitalul, nu îl distribuie acţionarilor. Iar fiecare leu de capital înseamnă cinci lei care merg către creditarea firmelor şi a populaţiei", a declarat Omer Tetik pentru ZF.
În anul 2024, sectorul bancar românesc a prezentat o imagine pozitivă din perspectiva indicatorilor de calitate a activelor. Principalii indicatori de măsurare a calității activelor la nivel de sistem bancar, precum rata creditelor neperformante și gradul de acoperire cu provizioane (2,5% și 66%, decembrie 2024), plasează sectorul bancar în categoria de risc scăzut conform criteriilor stabilite de Autoritatea Bancară Europeană (ABE).
