Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat sâmbătă, la Digi24, că România se confruntă cu o evaziune fiscală de proporții, iar procesul de digitalizare al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) este încă într-un stadiu incipient. Oficialul a subliniat că termenul realist pentru finalizarea acestui proces este sfârșitul anului 2026.
„Problemele legate de evaziune sunt foarte mari și sunt cronice. Dacă digitalizarea a durat trei ani de zile de când a fost anunțată și încă e într-un stadiu relativ incipient, mai avem foarte mult de lucru, bineînțeles că nu reușim să avem toate instrumentele de lucru active”, a declarat Nazare.
Ministrul a explicat că, în prezent, sunt folosite instrumente construite separat, fără ca acestea să fie auditate și pilotate, dar care sunt deja utilizate.
Întârzierea proiectelor și jaloanele din PNRR
Nazare a reamintit că digitalizarea ANAF este inclusă în jaloanele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„A durat aproape doi ani de zile până când acest hub informațional al ANAF să fie efectiv demarat. Este demarat de mai puțin de un an de zile. Țintele pe care le avem în momentul de față sunt foarte clare. Până în iunie anul viitor să finalizăm jaloanele care sunt raportate la digitalizarea din PNRR, să luăm toți banii din PNRR în privința jaloanelor și până la finalul anului viitor să finalizăm întreg procesul de digitalizare și atunci vom avea un radar eficient și finalizat complet al ANAF”, a precizat ministrul Finanțelor.
Cu toate acestea, termenul realist pentru implementarea completă a proiectului este sfârșitul anului 2026.
„Deci, la finalul anului 2026 și trebuie să fim foarte onești și deschiși în această privință, pentru că acestea sunt termenele de care avem nevoie ca să finalizăm procesul de digitalizare”, a adăugat Nazare.
Ce presupune digitalizarea ANAF
Digitalizarea ANAF a fost prezentată drept una dintre reformele esențiale pentru reducerea evaziunii fiscale, creșterea gradului de colectare și îmbunătățirea relației dintre instituție și contribuabili.
Printre obiectivele principale se numără:
crearea unui hub informațional care să integreze toate bazele de date,
implementarea unor instrumente de analiză avansată a riscurilor fiscale,
extinderea sistemului e-Factura și a raportării electronice,
interconectarea registrelor naționale și a bazelor de date cu cele europene.
Proiectele sunt finanțate parțial prin PNRR, iar nerealizarea jaloanelor asumate ar putea duce la pierderea unor sume importante.
Situația actuală: instrumente separate și lipsă de coerență
Potrivit ministrului, în prezent ANAF lucrează cu instrumente dezvoltate independent, care nu sunt încă integrate într-un sistem unitar. Această lipsă de coerență face dificilă analiza completă și rapidă a fenomenelor de evaziune.
De asemenea, multe dintre sistemele actuale nu au trecut printr-un proces de auditare și testare completă. Acest lucru ridică semne de întrebare privind eficiența lor în combaterea fraudei fiscale și în sprijinirea colectării.
Evaziunea fiscală, problemă structurală
România se confruntă de ani buni cu o evaziune fiscală estimată la zeci de miliarde de lei anual. Experții economici atrag atenția că digitalizarea ANAF este una dintre puținele soluții viabile pentru a reduce pierderile.
Conform datelor Comisiei Europene, România are una dintre cele mai mari „găuri” de TVA din Uniunea Europeană. Aceasta înseamnă că o parte semnificativă din taxele care ar trebui colectate nu ajung niciodată la buget.
Presiunea termenelor din PNRR
Guvernul are obligația de a respecta jaloanele PNRR pentru a accesa fondurile europene. În domeniul fiscal, acestea vizează implementarea unor sisteme moderne de raportare și analiză.
Nazare a precizat că termenul de iunie 2026 este unul critic pentru respectarea angajamentelor internaționale, dar că finalizarea completă a procesului necesită timp suplimentar.
