Românii riscă să plătească noi taxe, scumpirea fiind cauzată de intrarea în vigoare a Ordonanței 74/2018 adoptată de Cabinetul Dăncilă în luna iulie.
Potrivit Ordonanței 74/2018, publicată în Monitorul Oficial pe 19 iulie-fiecare magazin din România cu suprafața mai mare de 400 de metri pătrați va trebui "să organizeze preluarea ambalajelor reutilizabile" de la clienții săi, începând cu 31 martie 2019.
Acest lucru înseamnă înainte de toate, că fiecare mare comerciant va trebui să-i informeze pe clienți că pot aduce și preda la magazin ambalajele reutilizabile goale. Acestea ar urma să fie însoțite, la predare, și de bonul fiscal care să ateste că ele au fost, într-adevăr, cumpărate din magazinul respectiv.
În schimbul fiecărui ambalaj reutilizabil primar returnat, comerciantul trebuie să-i achite clientului garanția, în valoare de 0,5 lei.
Comerciantul va trebui să își creeze spații în care să depoziteze ambalajele reutilizabile preluate de la populație, până la momentul în care acestea vor ajunge înapoi la producător, care să le spele și să le refolosească.
Atenție! Doar "Ambalajele primare reutilizabile pe care consumatorii vor putea să le returneze comerciantului în schimbul garanției bănești sunt acele ambalaje care vor fi declarate și marcate că reutilizabile", a spus Ministerului Mediului.
În cazul industriei berii, ar fi vorba despre unele dintre sticle (exceptându-le pe cele de 0,33 l) și despre butoaie.
Decizia de a declara că un ambalaj este reutilizabil îi aparține producătorului care îl folosește. Spre exemplu, în industria berii, aceeași sticlă de 0,5 litri poate sau nu să fie considerată ambalaj reutilizabil.
Dacă producătorul are tehnologia necesară pentru a curată sticlă, în vederea refolosirii, o poate declară ambalaj primar reutilizabil.
Laurențiu Capmare, directorul fabricii tecucene de conserve Contec Foods, spune că în industria în care activează Ordonanța 74/2018 nu se va putea aplica niciodată cu succes. Cel puțin, nu în formă prezentă și nu în viitorul previzibil.
"Sigur că un sistem de recuperare a ambalajelor primare reutilizabile poate fi util. Problema este că la acest moment cel despre care vorbim n-are cum să funcționeze, oricâte legi ai da, din cauza că nu există infrastructură. N-o are nimeni, nici noi, nici comercianții.
S-a spus inclusiv că nu e neapărat necesar că cei 0,5 lei să se adauge la prețul produsului. Eu spun că este absolut necesar! Că scumpește producătorul, că scumpește comerciantul, suma în plus se va regăsi în prețul produsului. Nici nu scrie nicăieri despre ce ambalaje este vorba, dar, din câte ne dăm noi seama, pentru industria conservelor va fi vorba despre sticle și borcane.
În teorie, recuperarea lor pare simplă. Plătește omul cei 0,5 lei în plus când cumpără produsul și apoi și-i recuperează când aduce înapoi la magazin sticla sau borcanul. Dar în practică vă spun că nu e simplu.
Să spunem că îți iei un borcan cu zacuscă dintr-un magazin și unul cu fasole din alt magazin. Și poate îți mai iei și ceva la sticlă dintr-un alt magazin. Stai cu bonurile până termini zacusca și fasolea și ce ți-ai mai luat și apoi te duci la fiecare magazin, cu bonurile aferente. Returnezi borcan cu borcan și sticlă cu sticlă și primești pe ele câte 0,5 lei.
Dacă privim problemă așa, nu știu cât de motivant mai este pentru client să returneze ambalajele", a declarat pentru Ziare.com Laurențiu Capmare.
Cu alte cuvinte, în următoarele luni, senatorii și apoi deputații vor avea misiunea de a stabili cine și cum trebuie să procedeze pentru ca ambalajele primare reutilizabile să nu mai ajungă la gunoi, ci să se întoarcă în industrie, așa cum cere Comisia Europeană, potrivit ziare.com
Lovitură din partea lui Tudor Chirilă! Ce au pățit șefii acestui post de televiziune
