Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Cătălin Drulă, a anunțat că noua conducere a CFR Călători va trebui să vină până la sfârșitul cu un plan de restructurare a companiei: ”Compania trebuie și un pic ajutată, dar pe de altă parte trebuie să mergem şi pe partea de restructurare”.
„La CFR Călători nu pot să spun câţi oameni vor pleca acasă, pentru că foarte recent am numit un nou manager din privat, de la un operator feroviar. Un om tânăr, mă rog, a lucrat şi în domeniul public, a lucrat în CFR 15 ani. El are ca sarcină, împreună cu Consiliul de Administraţie, ca până la sfârşitul acestei luni, până la sfârşitul lunii mai, să vină cu planul de restructurare al acestei companii.
Din nou, CFR Călători, la fel ca şi celelalte companii de stat care depind de pasageri, a avut pierderi foarte mari şi din cauza pandemiei (360 de milioane de lei – n. r.). Acolo, nimeni nu neagă, există şi probleme structurale, dar companiile din subordinea Ministerului Transporturilor, în momentul în care nu se călătoreşte – ori ele fac bani din călătorii – au pierderi destul de mari. Şi aici ne-am adresat şi cu un memorandum de ajutor Covid – sunt aceleaşi ajutoare pe care le-au primit companiile din domeniul transporturi – vrem să luăm 160 de milioane (de lei – n. r.) care să compenseze aceste pierderi. Deci, compania trebuie şi un pic ajutată, dar pe de altă parte trebuie să mergem şi pe partea de restructurare”, a spus ministrul.
Întrebat când va veni acest ajutor, Drulă a răspuns: „Este în discuţii cu Ministerul de Finanţe, cu Guvernul, probabil va veni la rectificare”.
Şeful de la Transporturi nu a putut să spună dacă ajutorul va fi acordat pe anii 2020 şi 2021, afirmând: „Cred că şi pe anul trecut şi pe anul ăsta. Sunt nişte faze – Covid 1, Covid 2 pe partea de ajutoare”.
Cătălin Drulă a vorbit despre concedierile care se vor face şi la alte companii din subordinea ministerului pe care-l conduce, respectiv CFR Marfă, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti şi TAROM.
La CFR Marfă este vorba despre concedierea unui număr de 1.400 de oameni, acest lucru urmând să se petreacă în vară, întrucât „sunt nişte paşi procedurali în această procedură de concediere colectivă”.
„E, din nefericire, parte din procesul de eficientizare a acestei companii. Aşa este planul de restructurare în momentul de faţă, discutat şi cu sindicatele. CFR Marfă are o datorie uriaşă, pentru că a existat o decizie ca urmare a unei investigaţii începute acum câţiva ani de Comisia Europeană, de returnare a ceea ce ei au considerat un ajutor de stat şi atunci ei au de dat 3,8 miliarde de lei – a venit decizia anul trecut, în februarie 2020, deci acum mai bine de un an.
Noi am făcut un plan prin care să arătăm Comisiei că returnăm acest ajutor de stat, dar să continue să existe un operator de stat de marfă cu o cotă de piaţă mai mică decât are CFR (Marfă – n. r.) acum, dar cu contracte profitabile. Deja avem primul buget previzionat pe profit. Ei au fost permanent pe pierdere. Dacă ne uităm şi la dimensiunea unui operator feroviar din zona privată – sunt destul de mulţi – CFR Marfă avea foarte mulţi angajaţi.
Problema este că nu ai de unde să le plăteşti salariile. Toată lumea ar vrea să fie mulţi angajaţi, să creezi locuri de muncă e un lucru bun. Şi, atunci, este acest plan de eficientizare din care să iasă o companie cu dimensiuni undeva la 50-60% faţă de cota de piaţă a CFR Marfă, care merge în pierdere pe acea cotă – are foarte multe contracte în care transportă volume mari de marfă în pierdere, preţul pe care l-a licitat este foarte mic – să avem un operator sănătos, de care să fim mândri, să nu mai vorbim de pierderile de la CFR Marfă şi care să fie şi un arbitru în piaţă. Noi am argumentat la Comisia Europeană (…) şi am avut o reacţie foarte bună la planurile acestea pe care le avem”, a explicat el.
În ceea ce priveşte operatorul aerian de stat, TAROM, de aici au plecat deja 300-400 de salariaţi, iar până la finele anului se va ajunge la concedierea unui număr de 1.000 de oameni.
În ceea ce priveşte Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, aici se pune problema de şomaj tehnic, întrucât oamenii nu mai călătoresc cu avionul, iar 700 de salariaţi sunt afectaţi.
„La CNAB (…) avem un nou management executiv şi non-executiv, adică Consiliu de Administraţie, director, care au de la mine acelaşi mandat: acela de a reduce cheltuielile. Din păcate, la aceste companii, cea mai mare parte de cheltuieli sunt chetuielile cu personalul, mai ales că veniturile sunt foarte afectate la CNAB. Nu se zboară pe Otopeni.
Am nişte cifre la nivelul lunii martie: 20% din traficul unui an normal. Or, ei fac bani din câţi pasageri trec, câte aeronave aterizează. Automat, dacă ajung cu veniturile undeva în zona de o cincime, trebuie lucrat şi la partea de cheltuieli, altfel produci doar pierderi. Şi acolo conducerea e într-un proces de dialog şi cu sindicatele pentru a găsi aceste soluţii de reducere a cheltuielilor cu personalul”, a susţinut Drulă.
Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti SA (CNAB) a mandatat conducerea executivă să demareze procedurile legale de implementare a şomajului tehnic la nivelul CNAB, în condiţiile în care măsurile pentru limitarea pandemiei au condus la scăderea drastică a traficului aerian de pasageri.
Conform unui comunicat remis AGERPRES la finele lunii aprilie, măsurile restrictive impuse, atât de autorităţile române cât şi de cele din majoritatea ţărilor lumii, pentru limitarea pandemiei cu virusul SARS-COV-2 au condus la scăderea drastică a traficului aerian de pasageri din 2020, cu 70% faţă de 2019, şi cu 75% în primul trimestru din 2021 faţă de primul trimestru din 2020.
„În aceste condiţii, conducerea companiei a luat o serie de măsuri de optimizare a costurilor, dintre care enumerăm reducerea cheltuielilor cu personalul prin nebugetarea unei sume de 35,12 milioane lei, renegocierea contractelor cu terţii (2,1 milioane euro), reducerea cheltuielilor cu parcul auto etc. Aceste măsuri însă s-au dovedit a fi insuficiente pentru echilibrarea situaţiei financiare, cheltuielile fixe ale unui aeroport de talia celui din Otopeni, care a trebuit menţinut deschis permanent, fiind ridicate”, se menţionează în comunicat.
„În consecinţă, au fost demarate negocieri cu reprezentanţii salariaţilor pentru a se stabili varianta optimă de acţiune până la redresarea traficului aerian şi, implicit, a veniturilor companiei, fiind propuse, atât Consiliului de Administraţie cât şi sindicatelor două scenarii de reducere a cheltuielilor de personal”, se mai spune în comunicat.
Potrivit companiei, un prim scenariu prevedea mai multe variante de reducere a programului (kurzarbeit) sau şomaj tehnic, iar cel de-al doilea scenariu prevedea, pe lângă reducerea cheltuielilor cu bunuri şi servicii, încheierea unui acord cu organizaţiile sindicale pentru neplata unor drepturi salariale prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă şi în Contractele Individuale de Muncă, limitat la exerciţiul bugetar al anului 2021.
„În cel de-al doilea scenariu, conducerea Companiei se angaja să nu ia măsuri suplimentare care să afecteze personalul, respectiv şomaj tehnic sau restructurări.
Întrucât, până la data de 27 aprilie a.c., nu s-a ajuns la un acord cu sindicatele din Companie, privind aplicarea celui de al doilea scenariu, Consiliul de Administraţie a mandatat conducerea executivă să demareze procedurile legale de implementare a şomajului tehnic la nivelul CNAB”, se mai spune în comunicat, informează agerpres.ro.
