Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că Guvernul lucrează la Pachetul 3 de relansare economică, un set de măsuri menite să stimuleze competitivitatea, exporturile și atragerea de investiții. Planul urmează să fie finalizat în cadrul coaliției de guvernare, însă discuțiile sunt deja „foarte avansate”.
Potrivit ministrului, pachetul va include instrumente financiare de nouă generație, granturi de până la 40% pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), scheme de garantare a creditelor, dobânzi reduse și stimulente pentru investiții strategice în sectoarele unde România are deficit comercial.
Fonduri europene pentru relansare. Cum vrea Guvernul să susțină economia
Într-un interviu acordat Agerpres, Dragoș Pîslaru a explicat că există fonduri europene disponibile, în special din programele de coeziune, care vor fi utilizate pentru finanțarea pachetului de măsuri.
„Vă pot confirma că există discuții din ce în ce mai avansate pe zona de relansare economică. Discutăm de măsuri care să stimuleze competitivitatea, exporturile, să ajute la atragerea de investiții și aceste lucruri le putem face chiar cu fonduri europene pe care încă le avem disponibile. Detaliile pachetului depind însă de o decizie a coaliției”, a declarat ministrul.
Pîslaru a precizat că implicarea sa directă vizează activarea acestor fonduri pentru zona de competitivitate și, în paralel, dezvoltarea unor programe pentru protejarea categoriilor sociale vulnerabile.
Un nou mecanism de finanțare pentru IMM-uri
Unul dintre elementele-cheie ale Pachetului 3 îl reprezintă introducerea unui sistem modernizat de finanțare destinat în special IMM-urilor. Scopul este simplificarea accesului la bani și eliminarea birocrației asociate apelurilor clasice de proiecte.
„Pregătim instrumente financiare de nouă generație, prin care companiile care vor să își scaleze afacerea sau să facă noi investiții nu vor mai fi nevoite să vină la minister, să depună proiecte și să concureze pentru finanțare. Firmele vor putea merge direct la bănci sau instituții financiare, de unde vor obține credite cu dobânzi extrem de mici, garanții guvernamentale și chiar un capital rebate – adică o reducere de până la 40% din valoarea creditului”, a explicat Pîslaru.
Acest sistem, aflat deja într-o etapă avansată de pregătire, ar urma să fie lansat în următoarele luni, însă forma finală depinde de decizia coaliției.
Granturi și stimulente pentru investiții strategice
Ministrul a anunțat și un plan de susținere a investițiilor în sectoare critice pentru economie, în special în domeniile unde România are deficit comercial ridicat și dependență de importuri.
„Ne uităm la sectoarele unde avem un deficit de cont curent și încercăm să construim capacități de producție aici, în România. Avem nevoie să reducem dependența de importuri și să sprijinim companiile care pot produce local bunuri pentru care acum plătim miliarde de euro în afară”, a subliniat Pîslaru.
În paralel, Guvernul analizează introducerea unui pachet de stimulente pentru investitori, inspirat parțial de Inflation Reduction Act din SUA. Modelul ar presupune o contribuție comună: statul ar putea asigura până la 20% din valoarea investiției, iar restul ar fi acoperit de companiile private.
Prioritățile Pachetului 3
Potrivit ministrului, Pachetul 3 are trei obiective majore:
Creșterea competitivității companiilor românești prin acces mai rapid la finanțare;
Reducerea dependenței de importuri prin sprijinirea producției interne;
Atragerea de investiții private în sectoarele critice pentru economie.
Aceste măsuri vor fi completate de scheme de finanțare pentru IMM-uri, investiții în tehnologie și digitalizare, dar și programe sociale pentru sprijinirea populației vulnerabile.
Decizia finală, în mâinile Coaliției
Pîslaru a precizat că pachetul este încă în fază de proiect, iar forma finală va fi stabilită după consultările din coaliție.
„În acest moment, sunt idei pe care le discutăm. Considerați-le idei personale până în momentul în care le veți vedea incluse oficial într-un pachet pe care coaliția îl va propune”, a concluzionat ministrul.
