Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență prin care Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) va avea obligația legală de a înscrie clasa de risc seismic a unui imobil în cartea funciară. Informația va deveni astfel vizibilă direct în extrasul de carte funciară, document esențial utilizat în tranzacțiile imobiliare, în relația cu băncile și în procedurile notariale.
Măsura are ca obiectiv declarat creșterea transparenței pe piața imobiliară și informarea corectă a cetățenilor înainte de achiziționarea unei locuințe. Executivul susține că, prin această modificare, cumpărătorii vor avea acces direct la date esențiale privind siguranța clădirilor, fără a mai fi nevoiți să parcurgă proceduri administrative separate sau să depindă de informații incomplete furnizate de vânzători.
Informația privind riscul seismic devine obligatorie în documentele oficiale
Potrivit actului normativ, clasa de risc seismic va fi o informație oficială, integrată în sistemul de evidență imobiliară gestionat de ANCPI. Aceasta va apărea în extrasul de carte funciară, alături de datele privind proprietatea, suprafața, destinația imobilului și eventualele sarcini.
Executivul argumentează că introducerea acestei obligații va responsabiliza toți actorii implicați în tranzacțiile imobiliare, de la vânzători și cumpărători până la dezvoltatori, evaluatori și instituții financiare. În acest fel, riscul seismic nu va mai putea fi omis sau minimalizat în mod deliberat în procesul de vânzare-cumpărare.
Guvernul subliniază că măsura contribuie la protejarea interesului public, având în vedere că România este una dintre țările europene cu un risc seismic ridicat, în special în zona București–Ilfov și în alte regiuni expuse cutremurelor majore.
Impact direct asupra pieței imobiliare și a creditării
Introducerea clasei de risc seismic în cartea funciară va avea efecte directe asupra pieței imobiliare și a sistemului de creditare. Informația va fi accesibilă nu doar cumpărătorilor, ci și băncilor și instituțiilor financiare care acordă credite ipotecare.
În acest context, executivul consideră că decizia va contribui la o evaluare mai corectă a riscurilor asociate finanțării imobilelor vechi sau neconsolidate. Totodată, potențialii cumpărători vor putea lua decizii informate, cunoscând din start dacă imobilul este încadrat într-o clasă de risc seismic ridicat.
Guvernul afirmă că lipsa de transparență privind riscul seismic a generat, de-a lungul timpului, situații în care cetățenii au achiziționat locuințe fără a cunoaște pericolele reale, expunându-se unor riscuri majore pentru siguranța personală și patrimonială.
Programe naționale pentru siguranța clădirilor, prelungite până în 2028
Ordonanța de urgență adoptată de Guvern nu vizează doar transparența în piața imobiliară, ci și continuitatea unor programe naționale importante în domeniul siguranței clădirilor publice.
Astfel, Programul național de investiții „Școli sigure și sănătoase” și Programul național pentru consolidarea spitalelor „Mihail Cantacuzino” vor fi prelungite până la data de 31 decembrie 2028. Prelungirea acestor programe are ca scop asigurarea unui cadru stabil de finanțare pentru lucrările de consolidare seismică și pentru modernizarea infrastructurii critice din educație și sănătate.
În același timp, Programul național de expertizare a clădirilor din sistemele de sănătate și învățământ va fi extins până în anul 2027. Această măsură permite integrarea tuturor clădirilor expertizate până la termenul legal de 1 iunie 2026 și continuarea investițiilor fără blocaje administrative.
Contracte de consolidare în valoare de 5 miliarde de lei
Potrivit Profit.ro, în cadrul acestor programe sunt semnate în prezent 343 de contracte de finanțare pentru lucrări de consolidare seismică, cu o valoare totală de aproximativ 5 miliarde de lei.
Dintre aceste contracte, 25 de obiective, cu o valoare cumulată de circa 1 miliard de lei, vizează municipiul București. Capitala este una dintre zonele cu cel mai ridicat risc seismic din România, iar autoritățile centrale și locale încearcă să accelereze intervențiile asupra clădirilor vulnerabile, în special asupra celor cu funcțiuni publice.
Executivul consideră că prelungirea programelor naționale este esențială pentru evitarea pierderii finanțărilor deja alocate și pentru finalizarea proiectelor aflate în diverse stadii de execuție.
Cadrul legal pentru intervenții după dezastre și accidente
Actul normativ creează, totodată, baza legală pentru finanțarea intervențiilor asupra clădirilor afectate de dezastre naturale, explozii, incendii sau accidente tehnice. Finanțarea poate proveni atât de la bugetul de stat, cât și de la bugetele locale, în funcție de natura și amploarea evenimentului.
Lista intervențiilor eligibile este extinsă și poate include lucrări de punere în siguranță, consolidare, demolare sau reconstruire pe același amplasament, în funcție de concluziile expertizelor tehnice. Obiectivul declarat al măsurii este protejarea vieții și sănătății cetățenilor în situații care depășesc capacitatea individuală de intervenție.
Guvernul susține că acest cadru legal este necesar pentru a permite reacții rapide ale autorităților, fără întârzieri cauzate de lipsa unor temeiuri juridice clare.
Autoritățile locale pot interveni în regim de urgență
Ordonanța instituie și un mecanism prin care autoritățile administrației publice locale pot finanța lucrări de intervenție de urgență în cazul unor avarii sau accidente tehnice care afectează un număr semnificativ de locuințe.
Aceste intervenții vizează eliminarea pericolelor imediate și prevenirea agravării situațiilor de risc. Fondurile vor fi gestionate conform deciziilor autorităților deliberative locale, în limitele stabilite de legislația în vigoare.
Un exemplu recent invocat de autorități este cazul unui bloc din cartierul bucureștean Rahova, afectat de o explozie în luna octombrie. În acel caz, autoritățile locale au semnat acorduri cu proprietarii apartamentelor, permițând demararea lucrărilor de punere în siguranță „rapid și fără birocrație”, pe cheltuiala Primăriei.
Contextul riscului seismic și al asigurărilor obligatorii
În contextul riscurilor majore generate de dezastrele naturale, Nicoleta Radu, director general al Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), a atras atenția asupra vulnerabilității ridicate a României. Potrivit acesteia, expunerea PAID la riscul de cutremur a ajuns la aproape 50 de miliarde de euro.
Cu toate acestea, doar una din patru locuințe din România este asigurată împotriva dezastrelor naturale. Autoritățile consideră că transparența privind riscul seismic și accesul facil la informații oficiale pot contribui, indirect, la creșterea gradului de conștientizare și la o mai bună protecție a populației.
O schimbare structurală în modul de informare a cetățenilor
Prin introducerea clasei de risc seismic în cartea funciară, Guvernul urmărește o schimbare structurală în modul de informare a cetățenilor și de gestionare a riscurilor asociate fondului construit.
Executivul susține că măsura reprezintă un pas necesar pentru alinierea României la bunele practici europene în materie de siguranță a clădirilor și de protecție a consumatorilor. Implementarea efectivă a noilor prevederi va depinde de actualizarea bazelor de date și de colaborarea dintre autoritățile centrale și locale implicate în evaluarea și expertizarea seismică a imobilelor.
