Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea pe reforma pensiilor magistraților. Termenul stabilit în PNRR a fost depășit, iar riscul pierderii a 231 de milioane de euro rămâne ridicat. Premierul a avut declarații clare privind decizia luată și eventualele consecințe.

Reforma pensiilor magistraților, asumată în Parlament

Guvernul a decis marți să își angajeze răspunderea pe proiectul de modificare a pensiilor magistraților, o temă inclusă în jalonul din Planul Național de Redresare și Reziliență. Termenul oficial până la care România trebuia să adopte reforma a fost depășit, iar Comisia Europeană reține în continuare 231 de milioane de euro până la îndeplinirea obligațiilor.

Asumarea răspunderii reprezintă instrumentul legislativ prin care Guvernul adoptă un proiect fără dezbatere parlamentară completă, cu posibilitatea depunerii unei moțiuni de cenzură. Decizia vine într-un context politic tensionat, întrucât tema pensiilor speciale este una dintre cele mai sensibile reforme solicitate prin PNRR.

Premierul Bolojan: „Nicăieri nu există pensionări la 48-50 de ani și nicăieri nu există o pensie cât ultimul salariu sau mai mare”

În plenul reunit al Parlamentului, premierul Ilie Bolojan a prezentat argumentele pentru care Executivul a optat pentru asumarea răspunderii.

Declarația-cheie a premierului a vizat caracterul excepțional al pensiilor din sistemele speciale, în special cele ale magistraților. „Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme, la 48 - 50 de ani şi nicăieri într-o ţară civilizată nu există o pensie cât ultimul salariu sau mai mare.”

Șeful Guvernului a legat reforma de nevoia de echilibru bugetar și de situația forței de muncă:

„Proiectul vine și pune economia pe baze sănătoase, în condițiile în care suntem pe penultimul loc în Europa ca număr de cetățeni din populația activă implicați în economie, între 55 și 64 de ani. Doar 53% din cetățenii României sunt implicați în economie într-o formă contractuală.”

Premierul a adăugat că un procent semnificativ din populație se află în afara pieței muncii:

„Ceilalți, din păcate sau sunt plecați din țară sau prin diferite formule de pensionari anticipate sau alte drepturi, nu mai sunt implicați în economie. Dacă vrem să avem bugete mai mari, dacă vrem să avem o economie mai puternică, unul din lucrurile care trebuie să le urmărim în anii următori este să avem mai mulți oameni implicați în economie, mai mulți angajați în economia reală și o economie mai competitivă puse pe baze sănătoase.”

În privința magistraților care se pensionează la vârste reduse, premierul a susținut că experiența lor profesională trebuie valorificată și după vârsta de 48-50 de ani:

„Acest proiect vine să răspundă acestei realități și să avem garanția unui sistem de pensii sustenabil în anii următori, în așa fel încât generațiile care ar trebui să intre în acest domeniu în activitate să poată să activeze în alte zone.”

Reforma, condiție pentru fondurile europene reținute

Premierul a confirmat explicit că reforma trimite un semnal Comisiei Europene, întrucât jalonul privind pensiile speciale este condiție pentru deblocarea celor 231 de milioane de euro din PNRR.

„Răspunde unei necesități legate de accesarea fondurilor europene, pentru că, așa cum știți, corectarea acestei nedreptăți este una din condițiile pe care România și le-a asumat și este jalon în PNRR, și odată cu demararea procedurii de angajare a răspunderii pe data de 28, credem că sunt respectate condițiile în așa fel încât România să încaseze banii care-i are reținuți din fonduri europene.”

Executivul susține astfel că asumarea răspunderii este singurul mod prin care se poate accelera procesul legislativ.

Risc de blocaj la Curtea Constituțională

Deși Guvernul a trecut la asumarea răspunderii, există riscul real ca legea să ajungă din nou la Curtea Constituțională. Modificările privind pensiile magistraților au generat în trecut multiple sesizări, atât din partea partidelor, cât și din partea asociațiilor profesionale din magistratură.

Proiectul actual ar putea urma același traseu, ceea ce ar crea noi întârzieri. CCR a respins în trecut anumite prevederi considerate neconstituționale, iar eventuale sesizări pot împinge reforma în 2026.

În acest context, presiunea politică este ridicată. România trebuie să finalizeze reforma pentru a nu pierde fondurile aferente.

De ce este dificilă reforma pensiilor magistraților

Pensiile magistraților reprezintă una dintre cele mai generoase categorii de pensii speciale. Raportările oficiale indică faptul că media depășește frecvent 20.000 de lei net, iar în unele cazuri pensia depășește cu mult ultimul salariu.

Principalele motive care complică reforma sunt:

– statutul constituțional care garantează independența magistraților;
– jurisprudența CCR, care a invalidat în trecut încercări de modificare;
– opoziția unei părți a sistemului judiciar;
– riscul de destabilizare a resurselor umane din justiție.

De asemenea, numeroși judecători și procurori aflați la vârste sub 55 de ani au ales să se pensioneze anticipat în ultimii ani, pentru a evita schimbări legislative. Fenomenul a dus la un număr ridicat de dosare pe magistrat și la presiune pe instanțe.