Un proiect de lege în discuție la nivelul executivului prevede reducerea semnificativă a numărului de zile libere legale din calendarul muncii pentru anul 2026, o măsură care poate schimba ritmul anului pentru angajați și poate afecta planificarea concediilor.
În prezent, Codul Muncii include 17 zile nelucrătoare în care salariații din România nu lucrează, dar noile propuneri legislative urmăresc eliminarea unor zile importante, printre care Boboteaza, Sfântul Ion și Ziua Unirii.
Reducerea zilelor libere ar lăsa românii cu doar 11 sărbători legale
Conform documentelor consultate, dacă propunerea va fi adoptată, numărul total al zilelor libere legale ar putea scădea la aproximativ 11, din cele 17 de până acum.
Proiectul legislativ include introducerea unei noi zile de repaus, dedicată Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Cancerului (4 februarie), dar aceasta nu va compensa eliminarea celor șase zile de sărbătoare actuale.
Printre sărbătorile vizate de eliminare se află zile cu tradiție și importanță atât religioasă, cât și națională: 6 ianuarie – Boboteaza, 7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul și 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române.
Guvernul vizează eliminarea punților între zilele libere
Decizia legislativă survine într-un context în care Guvernul condus de Ilie Bolojan a renunțat deja la acordarea punților bugetare la începutul anului, ceea ce a făcut ca angajații să nu mai beneficieze de zile libere adiționale între Revelion și sărbătorile din ianuarie.
Astfel, deși zilele de Bobotează și Sfântul Ion sunt menținute legal ca nelucrătoare în Codul Muncii, posibilitatea ca acestea să fie eliminate efectiv din lista oficială ar duce la o reducere semnificativă a timpului liber pentru salariați.
Impactul asupra echilibrului între muncă și viața personală
Zilele libere legale sunt un element recunoscut al legislatiei muncii care îi ajută pe angajați să-și planifice concediile, momentele de odihnă și reuniunile familiale.
Eliminarea unor date tradiționale, precum Boboteaza sau sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul, riscă să afecteze acest echilibru, în special pentru familiile care își programează timp liber în jurul acestor date.
Pe de altă parte, autoritățile susțin că reforma propusă în calendarele zilelor libere urmărește eficientizarea activității economice, reducerea costurilor și creșterea productivității generale, argumente invocate adesea în discuțiile privind normele muncii și competitivitatea pe piața economică.
Evoluția zilelor libere în legislație
Conform Codului Muncii, zilele de Bobotează (6 ianuarie), Sfântul Ion (7 ianuarie) și Ziua Unirii Principatelor Române (24 ianuarie) sunt prevăzute ca zile nelucrătoare.
În ultimii ani, aceste sărbători și altele au fost introduse sau consolidate prin proiecte legislative succesive, ca parte a unui efort de recunoaștere a tradițiilor religioase și istorice în calendarul oficial al angajaților.
Totuși, inițiativele recente discutate de Guvern modifică sensul acestei legislații, punând în balanță drepturile angajaților la repaus și obiectivele de eficientizare a muncii.
Reacții și perspective pentru angajați
Pentru angajați, reducerea zilelor libere ar putea însemna plănuirea diferită a vacanțelor, mai puține „minivacanțe” legate de sărbători și o adaptare a modului în care iau pauze de odihnă. În același timp, reprezentanții sindicatelor și unii parlamentari au criticat propunerile, argumentând că repausul legal este o componentă esențială a dreptului la odihnă și că eliminarea unor sărbători tradiționale ar putea avea un impact negativ asupra moralului și bunăstării lucrătorilor.
