Actualul context climatic este unul dificil la nivel global, iar România se confruntă cu următoarea situație: potrivit recensământului întocmit în urmă cu patru ani, peste 12 milioane de oameni au domiciliul în orașe, creșterea constantă a populației din marile centre urbane generând noi provocări.
De la căderea regimului comunist și până în prezent, țara noastră a trecut prin schimbări semnificative, fiind consemnată o transformare urbană accelerată. Dezvoltarea a fost marcată de reducerea treptată a spațiilor verzi, de creșterea gradului de impermeabilitate a suprafațelor și a contribuit la acumularea excesivă de căldură.
Caniculă în orașele din România
Potrivit libertatea.ro, cercetarea „Climatul urban în România 2025”, publicată de către InfoClima în interiorul studiului „Starea Climei România 2025”, arată următorul lucru: „Peste 50% din românii care locuiesc în orașe sunt expuși unor temperaturi cu 3 - 8 grade Celsius mai mari decât vecinii lor din mediul rural. Din păcate, structura urbană actuală din România face ca aceste orașe să se transforme într-un loc ce ne pune sănătatea în pericol, mai ales în timpul verii”.
Temperatura medie anuală calculată pentru toate orașele reședință de județ a crescut de la un deceniu la următorul. „Până în deceniul al IX-lea al secolului trecut, aceasta nu a depășit 10 grade Celsius, ajungând însă la peste 11 grade Celsius, în deceniul 2011 – 2020, și depășind 12 grade Celsius în perioada 2021 – 2024. Creșterea temperaturii din orașele României are două cauze importante, respectiv încălzirea de fond, generalizată la nivel de țară, și modificările la nivelul suprafeței adiacente”, e un alt pasaj al studiului.
Anul 2025 a fost unul dintre cei mai calzi din istorie. Orașele au resimțit la maximum temperaturile ridicate din timpul verii. Față de valori medii ale temperaturii maxime cuprinse între 32,5 și 38 de grade Celsius în perioada 1991 – 2020, în iulie 2025, temperatura maximă a depășit 40 de grade Celsius în mai multe orașe din sudul și din vestul României: Alexandria, București sau Timișoara.
Situația în București
În ultimul secol, temperatura aerului a crescut în capitala țării noastre. La începutul secolului al XX-lea, temperatura medie anuală era, în principal, sub 11 grade Celsius, în apropierea Bucureștiului, și în jur de 12 – 12,5 grade Clesius în oraș, în timp ce după anul 2000, temperaturile medii anuale au trecut constant, an de an, de 12,5 grade Celsius atât în interiorul Capitalei, cât și în apropierea orașului. Aceeași tendință de încălzire se manifestă și în luna iulie, cu medii ale temperaturilor maxime lunare depășind 35 de grade Celsius doar după anul 2000.
„Insula de Căldură Urbană (ICU) este cel mai evident impact pe care mediul construit îl are asupra climatului regional, determinând frecvent diferențe de temperatură de 2 – 3 grade Celsius între oraș și imediata sa vecinătate, acestea putând ajunge de multe ori și la 4 – 6 grade Celsius, valori care definesc intensitatea ICU.
Aceasta influențează confortul termic urban și are impact semnificativ asupra mortalității și morbidității asociate cu boli cardiovasculare, afecțiuni renale sau cerebrale. Suprafețele acoperite cu beton, cu bitum, asfalt sau alte materiale, modifică temperatura cu câteva grade, proporțional cu mărimea suprafeței. Orașele de mărimea Bucureștiului pot schimba temperatura ambientală, încălzindu-se cu 5 – 6 grade Celsius peste regiunea înconjurătoare”, se mai arată în studiu
Mărimea orașului, numărul de locuitori și dezvoltarea economică reprezintă factori care contribuie la accentuarea efectului de ICU. De exemplu, mai mult de jumătate din suprafața Bucureștiului este modificată antropic prin construcții, șosele, zone industriale și alte amenajări ale teritoriului, ceea ce se transpune în extinderea ICU și a riscului termic asociat.
„Prin urmare, Bucureștiul este astăzi una dintre cele mai calde capitale europene. În luna iulie - cea mai caldă lună a anului - temperatura aerului la București este de 22,5 grade Celsius, ceea ce plasează capitala României pe locul 9. Atena, Madrid, Roma, Tirana, Skopje, Lisabona, Belgrad și Istanbul, care se situează pe pozițiile 1 - 8, sunt toate orașe mai sudice decât București”, e un alt fragment din studiu
Cei mai expuși în fața temperaturilor extreme sunt „muncitorii care desfășoară activități în aer liber, persoanele în vârstă sau cu diferite probleme de sănătate”.
Detalii despre ICU
ICU are intensitate diferită pe timp de zi și de noapte și e direct proporțională cu mărimea orașului, respectiv cu suprafața construită și cu numărul de locuitori.
În luna iulie, cea mai mare intensitate medie a ICU este de 1 - 2 grade Celsius în orașele din afara Arcului Carpatic, pe timpul nopții, și 1,5 - 3,5 grade Celsius, în special în orașele din interiorul Arcului Carpatic, pe timp de zi. Valorile maxime ajung la 3 - 4 grade Celsius noaptea și la 7 - 8 grade Celsius ziua, cu tipare mai puțin evidente ale distribuției geografice.
Spațiile verzi și calitatea lor joacă un rol masiv pentru confortul termic urban. Vegetația contribuie la răcirea ambientală, spre exemplu, prin umbrire. Parcurile, pădurile urbane, coridoarele verzi și corpurile de apă pot reduce temperatura medie a orașului cu până la cinci grade Celsius, având efect de oază de răcoare și aer curat.
40 - 50% din populația orașelor cu mai mult de 30.000 de locuitori, în zone cu risc termic mare și foarte mare
O altă concluzie a studiului arată că cel puțin 40 - 50% din populația orașelor cu mai mult de 30.000 de locuitori din România locuiește în zone cu risc termic mare și foarte mare, iar în mai multe orașe din jumătatea sudică procentul depășește 50% (București, Craiova, Galați).
Acest lucru se va accentua, pentru că România va avea o climă tot mai caldă în următoarele decenii.
„La București, temperatura medie anuală va crește până la finalul secolului, cu circa 1,5… 2,0°C în scenariul RCP4.5 (n.r. Representative Concentration Pathway – Traiectorie reprezentativă de concentrație) concentrație și cu circa 4°C în scenariul RCP8.5. Temperaturile medii ale lunii iulie, cea mai caldă lună a anului, ar putea crește de la valori plasate în jur de 30°C, până la 34… 35°C în scenariul RCP8.5. La rândul lor, zilele tropicale (zilele în care temperatura este egală sau depășește 30°C) și nopțile tropicale (nopțile în care temperatura nu coboară sub 20°C) vor fi tot mai numeroase. În București, vom avea cu circa 20 mai multe zile tropicale și cu 10-20 mai multe nopți tropicale până în anul 2050, iar tendința de creștere va continua până la finalul secolului”, se mai susține în document
Cercetarea „Climatul urban în România 2025” a fost realizată de experții în climatologie Sorin Cheval, Vlăduț Fălcescu și Alexandru Dumitrescu.
