Premierul Ilie Bolojan a readus în discuție posibilitatea unei reorganizări administrativ-teritoriale a României, argumentând că numeroase unități administrativ-teritoriale sunt dificil de susținut financiar în actuala structură. Tema nu este una nouă în spațiul public. O inițiativă similară a fost discutată încă din 2013, când s-a propus reducerea numărului de județe de la 41 la 8 regiuni.
Relansarea dezbaterii are loc într-un context în care presiunile bugetare sunt ridicate, iar discuțiile privind eficientizarea cheltuielilor publice au devenit recurente.
Cseke Attila afirmă că o parte dintre primării nu își pot susține salariile din venituri proprii
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat că doar „o pătrime” dintre cele peste 3.200 de primării din România nu pot asigura salariile angajaților din banii proveniți din taxe și impozite locale.
Afirmația a fost formulată în contextul discuțiilor despre sustenabilitatea financiară a administrației locale și despre necesitatea unei reforme structurale. În prezent, România are 41 de județe, la care se adaugă municipiul București, și peste 3.200 de unități administrativ-teritoriale, incluzând comune, orașe și municipii.
Potrivit susținătorilor reorganizării, actuala arhitectură administrativă generează costuri ridicate și suprapuneri instituționale.
Propunerea reducerii la 8 regiuni și efectele estimate
În varianta discutată anterior, reorganizarea ar presupune reducerea numărului de județe de la 41 la 8 regiuni. O astfel de schimbare ar conduce, potrivit susținătorilor proiectului, la diminuarea aparatului birocratic și la reducerea cheltuielilor statului, prin comasarea instituțiilor deconcentrate.
Proiectul propunea următoarea structură regională:
Regiunea Centru ar include județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu, cu reședința în municipiul Alba Iulia.
Regiunea Nord-Est ar reuni județele Bacău, Botoșani, Neamț, Iași, Suceava și Vaslui, cu reședința în municipiul Piatra Neamț.
Regiunea Nord-Vest ar cuprinde județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj, cu reședința în municipiul Cluj-Napoca.
Regiunea Vest ar include județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș, cu reședința în municipiul Timișoara.
Regiunea Sud-Vest ar reuni județele Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinți și Gorj, cu reședința în municipiul Craiova.
Regiunea Sud ar include județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman, cu reședința în municipiul Călărași.
Regiunea Sud-Est ar cuprinde județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea, cu reședința în municipiul Brăila.
În unele variante discutate anterior, Bucureștiul ar fi avut statut distinct, iar reședințele regionale erau stabilite la București, Alba Iulia, Piatra Neamț, Cluj-Napoca, Brăila, Timișoara, Craiova și Călărași.
Patronatele au propus o altă formulă, cu 15 județe
În urmă cu trei ani, patronatele au susținut o variantă alternativă, care prevedea reducerea numărului de județe la 15 și redefinirea noțiunilor de comună și oraș.
Conform propunerii, comuna ar urma să fie considerată localitate cu cel puțin 5.000 de locuitori, iar orașul ar urma să aibă minimum 10.000 de locuitori. O astfel de redefinire ar duce la comasări și la reducerea numărului de unități administrativ-teritoriale.
Susținătorii acestor modificări au argumentat că reorganizarea ar conduce la creșterea capacității administrative și la utilizarea mai eficientă a resurselor publice.
Atribuțiile regiunilor, potrivit proiectului discutat anterior
Conform proiectului de lege analizat în trecut, regiunile ar fi devenit unități administrativ-teritoriale cu autonomie regională și autorități proprii, funcționând sub coordonarea administrației publice centrale.
Autoritățile regionale ar fi exercitat competențe exclusive și partajate cu statul, iar în caz de conflict, legile naționale ar fi prevalat.
Proiectul prevedea existența unui Consiliu Regional, „care se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă”.
Președintele Consiliului Regional ar fi reprezentat regiunea, ar fi convocat și condus ședințele, ar fi exercitat funcția de ordonator principal de credite și ar fi coordonat investițiile și buna funcționare a administrației publice regionale, asigurând respectarea Constituției, a legilor, a decretelor președintelui României, a hotărârilor Guvernului și a consiliului regional.
Fiecare regiune ar fi avut un buget multianual aprobat anual, elaborat în baza planificării regionale. Totodată, în fiecare regiune s-ar fi înființat un Consiliu Consultativ Economic și Social, cu rol consultativ, și o agenție pentru dezvoltare regională, organism neguvernamental, nonprofit, cu personalitate juridică, responsabilă cu dezvoltarea regională.
Traian Băsescu spune că reforma înseamnă reorganizare, nu reduceri de taxe
Fostul președinte Traian Băsescu a comentat recent tema reformei administrative, subliniind că aceasta nu trebuie confundată cu măsuri fiscale sau cu reduceri punctuale de personal.
„Reducerile de personal nu înseamnă reformă, nici reducerile de personal, nici creșterile de taxe, accize, impoziteșamd. Reforma administrativă înseamnă că faci reorganizarea administrativă a țării, să rămâi cu opt județe mari, care înseamnă, în loc de 42, doar opt Direcții sanitare, opt Direcții agricole, opt generali șefi de poliție județeană, în loc de 42 și multe altele”, a declarat Băsescu.
Fostul șef al statului a recunoscut existența unei rezistențe politice puternice față de un asemenea demers.
„Eu știu cât de mare e rezistența, am încercat să stimulez Guvernul să o facă și în timpul mandatelor mele și nu am reușit, e adevărat, nu am avut o majoritate suficientă. E o rezistență mare la reorganizarea administrativă, dar va trebui făcută.”
El a mai adăugat că viitoarele alegeri ar trebui să se desfășoare pe baza noii structuri administrative, în eventualitatea în care reorganizarea ar fi adoptată.
