Procurorul general al României, Alex Florența, a declarat marți, într-o conferință de presă, că există indicii potrivit cărora Horațiu Potra, liderul grupării paramilitare trimise recent în judecată alături de fostul candidat la Președinție, Călin Georgescu, ar fi început demersuri pentru a obține azil politic în Federația Rusă.
Potra este în prezent dat în urmărire internațională, după ce instanța a dispus arestarea sa preventivă. Procurorul general a precizat că, deocamdată, autoritățile nu au informații oficiale privind locul exact unde se află acesta.
Declarația procurorului general Alex Florența
„Elemente concrete cu privire la locul unde se află exact, pentru a se putea solicita în momentul de față extrădarea în România în baza mandatului internațional de arestare, nu avem. Avem indicii. Ce vă pot spune, în schimb, e că există date certe care rezultă din anchetă că în acest moment Horațiu Potra face demersuri în legătură cu autoritățile din Rusia pentru obținere de azil”, a afirmat Florența.
Întrebat dacă Parchetul știe locul exact unde se ascunde Potra, șeful Ministerului Public a răspuns: „Nu știm unde se află. Ne-a rezultat din anumite elemente probatorii faptul că face astfel de demersuri. În perioada aceasta a făcut demersuri, în orice caz.”
Procurorul general a subliniat că Potra nu a depus oficial o cerere de azil politic, dar există probe că ar fi inițiat astfel de contacte cu autoritățile ruse.
Care sunt acuzațiile în dosarul Potra – Georgescu
În data de 15 septembrie 2025, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat trimiterea în judecată a 22 de persoane acuzate de tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și alte infracțiuni conexe.
Printre inculpați se află:
Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, acuzat de complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false;
Horațiu Potra, considerat liderul grupării paramilitare;
fiul acestuia, precum și alți 19 membri ai grupului.
În comunicatul oficial, Parchetul precizează că „urmarea imediată a acțiunilor inculpaților a constat în punerea în pericol a securității naționale, prin crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituțională, precum și pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condițiile legii.”
„Acțiune de război hibrid” planificată la București
Potrivit procurorilor, Horațiu Potra a revenit în România pe 6 decembrie 2024, după ce în data de 4 decembrie se afla în Congo, unde ar fi fost contactat de Andrei Avram, liderul grupării infracționale „Ciurarii”, specializată în trafic de persoane și proxenetism. Acesta i-ar fi transmis că „mâna dreaptă a unui candidat la Președinție” dorește să discute cu el.
Două zile mai târziu, pe 8 decembrie 2024, gruparea urma să organizeze o acțiune violentă în fața Curții Constituționale, sub pretextul unui protest. Conform rechizitoriului, planul era conceput pentru a deturna manifestațiile pașnice în „o acțiune de război hibrid, de natură să slăbească structura de putere a statului”.
Informațiile obținute de anchetatori arată că grupul paramilitar avea pregătite arme de foc, muniție, obiecte contondente și materiale pirotehnice, iar membrii săi erau instruiți să escaladeze violențele pentru a crea o stare de destabilizare.
Legăturile cu Rusia, confirmare de demersul lui Potra
Cazul este unul fără precedent în România post-decembristă, având în vedere gravitatea acuzațiilor și proporțiile arsenalului descoperit la rețeaua coordonată de Potra. În plus, legătura cu Călin Georgescu, un politician care a candidat la Președinția României, ridică întrebări asupra tentativelor de influențare politică prin mijloace violente.
Faptul că Potra ar căuta acum azil în Federația Rusă adaugă o dimensiune geopolitică sensibilă dosarului. România este stat membru NATO și UE, iar asemenea demersuri ar putea complica relațiile diplomatice și procedurile de cooperare internațională privind extrădarea.
