Premierul Ilie Bolojan a prezentat joi o analiză amplă privind funcționarea administrației locale din România, în care reclamă dezechilibre structurale majore față de modul în care sunt finanțate autoritățile locale din celelalte state ale Uniunii Europene.
Concluzia centrală a evaluării este că administrațiile locale românești depind într-o proporție covârșitoare de transferurile de la bugetul de stat, în timp ce veniturile proprii rămân extrem de reduse, iar cheltuielile cu salariile depășesc cu mult capacitatea reală de finanțare locală.
Analiza prezentată de premier se bazează pe datele colectate în ultimii ani și comparate cu indicatori similari din statele UE, iar rezultatele, spune Bolojan, justifică asumarea unei reforme profunde a administrației publice locale.
Premierul arată că bugetele locale din România sunt alimentate în proporție de peste 80% din transferuri de la stat
Potrivit datelor prezentate de premier, veniturile provenite din transferurile de la bugetul de stat reprezintă 7,43% din PIB, în timp ce veniturile proprii ale autorităților locale, excluzând transferurile, ajung doar la 1,51% din PIB. Din această structură rezultă că transferurile reprezintă 83,1% din bugetele locale.
Ilie Bolojan subliniază că acest nivel este mult peste media europeană, unde ponderea transferurilor în bugetele administrațiilor locale este de 51,1%. Diferența, spune premierul, indică o vulnerabilitate majoră a sistemului românesc, în care funcționarea administrațiilor locale depinde decisiv de deciziile și alocările guvernului central.
Veniturile din taxele și impozitele locale sunt printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană
Un al doilea dezechilibru major identificat de premier vizează nivelul extrem de redus al veniturilor obținute din taxele și impozitele locale. Conform datelor Guvernului, aceste venituri reprezintă în România doar 0,74% din PIB, comparativ cu o medie de 3,68% din PIB la nivelul Uniunii Europene.
În ceea ce privește taxele pe proprietate, diferențele sunt la fel de pronunțate. În România, acestea generează venituri echivalente cu 0,55% din PIB, în timp ce media europeană este de 1,85% din PIB.
Premierul explică această situație prin existența unei baze fiscale reduse, numeroase exceptări, niveluri scăzute ale taxelor locale și probleme persistente de colectare. În acest context, presiunea asupra bugetului central devine inevitabilă.
Cheltuielile cu salariile din administrațiile locale depășesc de peste trei ori veniturile proprii
Al treilea dezechilibru major semnalat de Ilie Bolojan privește raportul dintre cheltuielile de personal și veniturile locale. În România, cheltuielile cu salariile din administrațiile locale reprezintă 3,07% din PIB, în timp ce veniturile din taxele și impozitele locale ajung la doar 0,74% din PIB.
Prin comparație, în UE27, cheltuielile cu salariile autorităților locale sunt de 3,59% din PIB, iar veniturile din taxele locale se situează la un nivel similar, de 3,68% din PIB. Potrivit premierului, acest echilibru permite administrațiilor locale europene să își acopere salariile aproape integral din resurse proprii.
„În România, cheltuielile cu salariile autorităţilor locale sunt de peste trei ori mai mari decât veniturile proprii”, a explicat Ilie Bolojan.
România are cele mai ridicate investiții locale din UE, susținute masiv din fonduri externe
Premierul a atras atenția și asupra nivelului investițiilor realizate la nivel local. În România, investițiile locale reprezintă 2,98% din PIB, față de o medie europeană de 1,56% din PIB, ceea ce plasează România pe primul loc în UE din acest punct de vedere.
Raportat la resursele proprii ale autorităților locale, care sunt de 1,51% din PIB, nivelul investițiilor este aproape dublu. Ilie Bolojan a precizat că aceste investiții sunt susținute masiv din programe naționale, precum Anghel Saligny, și din fonduri europene, nu din capacitatea financiară proprie a administrațiilor locale.
Diferențele dintre localități accentuează dezechilibrele din sistem
Premierul a subliniat că situația nu este uniformă în teritoriu. Municipiile reședință de județ și localitățile cu activități economice semnificative se află într-o poziție mai bună, în timp ce multe alte localități se confruntă cu dezechilibre și mai pronunțate.
Ilie Bolojan a admis că sistemele administrative diferă de la o țară la alta, însă consideră că aceste comparații rămân relevante pentru înțelegerea problemelor structurale ale administrației locale românești.
Reforma administrației locale este prezentată ca soluție pentru corectarea dezechilibrelor
Potrivit premierului, pachetul de reformă în administrație, pentru care Guvernul urmează să își asume răspunderea, urmărește creșterea veniturilor proprii ale autorităților locale și reducerea cheltuielilor de personal acolo unde aparate administrative sunt supradimensionate.
Bolojan susține că economiile realizate vor putea fi direcționate către servicii publice mai bune pentru cetățeni, iar reforma va stimula dezvoltarea economică locală, va descentraliza competențe și va susține performanța în administrație.
Discuțiile din coaliție vizează păstrarea impozitului pe venit la nivel local
În contextul reformei, prima ședință a grupului de lucru stabilit la nivelul coaliției pentru repartizarea impozitelor către autoritățile locale a avut loc miercuri, la Palatul Victoria, cu participarea premierului Ilie Bolojan.
Vicepremierul Tanczos Barna, care conduce grupul de lucru, a anunțat că s-a conturat o susținere pentru păstrarea integrală a impozitului pe venit ca sursă de finanțare a administrațiilor locale. În același timp, a fost reiterată nevoia de a reduce treptat presiunea asupra bugetului național exercitată de sistemul de echilibrare din TVA.
