Premierul Ilie Bolojan a declarat marți, într-un interviu acordat TVR 1, că România riscă să piardă 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dacă Curtea Constituțională nu ia o decizie privind reforma pensiilor speciale ale magistraților.
Șeful Guvernului a explicat că proiectul elaborat de Executiv a fost construit astfel încât să respecte deciziile anterioare ale Curții Constituționale și prevederile Constituției.
„Acest proiect a fost pregătit de guvern cu respectarea tuturor prevederilor constituționale, ținând cont de deciziile pe care CCR le-a dat și căutând să răspundem (…) Din punctul meu de vedere, acest proiect este constituțional, dar asta este perspectiva noastră. În ceea ce privește ce va decide CCR, eu sper ca în al 12-lea ceas să ia o decizie”, a declarat Ilie Bolojan.
Curtea Constituțională urmează să reia miercuri, 18 februarie, analiza reformei pensiilor de serviciu ale magistraților, un subiect aflat pe agenda judecătorilor constituționali de aproximativ trei luni.
Guvernul avertizează că fonduri din PNRR ar putea fi pierdute
Întrebat despre consecințele unei noi amânări, premierul a spus că România riscă să piardă o parte din fondurile europene alocate prin PNRR.
„Este foarte probabil ca România să piardă cei 231 milioane de euro, care sunt reținuți din cererea de plată anterioară”, a afirmat Ilie Bolojan.
Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a confirmat că suma ar putea fi prima pierdere financiară legată de implementarea reformelor asumate de România.
„Trebuie să avem acea scrisoare oficială de la Comisia Europeană pe cererea de plată 3, care să facă evaluarea cu privire la ce sumă putem recupera din suspendarea respectivă. Așa cum am declarat și public, cei 231 de milioane (de euro n.r.) aferenți pensiilor speciale, pensiilor magistraților, cel mai probabil îi vom regăsi ca sume pe care nu le vom reobține după suspendarea cererii de plată 3.
Asta va fi prima sumă care va fi pierdută. Comisia, în acest moment, este în evaluarea finală, care poate dura și două săptămâni. Când va veni, cu siguranță, vom avea o indicație cu privire la finalitatea acestui demers. Este prima sumă care s-ar pierde din componenta de grant. Cred că este un avertisment și un duș rece pe care e foarte important să-l luăm foarte, foarte în serios”, a declarat ministrul.
Proiectul de reformă prevede creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani
Proiectul aflat în analiza Curții Constituționale prevede modificări importante în sistemul pensiilor de serviciu ale magistraților.
Una dintre principalele schimbări este raportarea vârstei de pensionare la vârsta standard din sistemul public de pensii. Aceasta va crește treptat, cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați, până la atingerea vârstei de 65 de ani.
Proiectul stabilește și o vechime totală în muncă de minimum 35 de ani pentru acordarea pensiei de serviciu.
În ceea ce privește calculul pensiei, aceasta ar urma să reprezinte 55% din media indemnizațiilor brute și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții, realizate în ultimele 60 de luni înainte de pensionare.
De asemenea, cuantumul net al pensiei nu va putea depăși 70% din venitul net obținut în ultima lună de activitate.
