Un mesaj public transmis vineri de Thuma Hubert, președintele Consiliului Județean Ilfov și unul dintre cei mai influenți lideri ai Partidul Național Liberal - asta în ciuda trecutului său controversat - , a stârnit o reacție acidă la adresa Guvernului condus de Ilie Bolojan.
Într-un mesaj atent calibrat, Hubert îl acuză pe prim-ministru și Executivul său de mutarea responsabilității pentru situația bugetară și creșterea fiscalității de la nivel central către autoritățile locale, ceea ce ar pune presiune directă pe primari și comunități.
În intervenția sa, Hubert afirmă că într-adevăr cadrul fiscal a fost schimbat de la nivel național, prin pachetul de măsuri fiscale intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026 și printr-o ordonanță adoptată în decembrie 2025. El susține că, deși aceste decizii au fost luate la centru, consecințele au fost transferate într-o proporție covârșitoare către administrațiile locale.
Ce îl nemulțumește pe Hubert Thuma, politicianul condamnat pentru fapte de corupție
Mesajul transmis ridică o critică fermă: primarii sunt considerați vinovați pentru nivelul ridicat al taxelor și impozitelor locale, „deși nu ei au decis această creștere”, a subliniat Hubert. El sugerează că Guvernul a adoptat un mesaj sever, potrivit căruia primarii care nu se conformează noilor reguli riscă să piardă finanțări de la bugetul de stat.
Trebuie menționat că mesajul lui Thuma Hubert vine pe fondul unor tensiuni cunoscut inclusiv la nivel public între liderul CJ Ilfov și Ilie Bolojan, liderul PNL.
Hubert Thuma a fost condamnat in 2014 la sase luni de inchisoare cu suspendare pentru fapte de coruptie. Cu toate astea, a ajuns să fie unul dintre cei mai vocali lideri ai PNL și să ajungă președintele CJ Ilfov.
Presiunea dislocată către administrațiile locale
Critica liderului liberal se concentrează pe ideea că Guvernul a lăsat autoritățile locale să gestioneze „nota de plată” a deciziilor centrale privind echilibrul bugetar și deficitul public. În opinia sa, presiunea generată de necesitatea reducerii deficitului bugetar a fost împinsă „către nivel local”, ceea ce ar afecta capacitatea primăriilor de a administra corect resursele.
Hubert a accentuat importanța unei informări corecte a publicului și a punctat că taxele locale plătite de cetățeni nu constituie în mod direct marea parte a bugetelor locale, în special în zonele dezvoltate. El explică că veniturile administrațiilor sunt generate, în principal, de impozitul pe venit redistribuit, investițiile și fondurile europene, punând astfel în lumină dependența comunităților de indicatorii economici și de politicile naționale.
În cadrul aceleiași intervenții, Thuma Hubert a enumerat câteva direcții pe care le consideră „mai sănătoase” pentru consolidarea administrațiilor locale.
Printre acestea se regăsesc propuneri de menținere în comunități a unei cote mai mari din impozitul pe venit, creșterea veniturilor prin susținerea economiei reale, investiții productive, crearea de locuri de muncă și un climat fiscal predictibil și atractiv, reieșind din mesajele publice ale liderului liberal.
Primarii, între autonomie fiscală și constrângeri bugetare
Președintele CJ Ilfov a insistat că primarii joacă un rol esențial în susținerea zilnică a comunităților, gestionând serviciile publice de bază și implementând proiecte locale. „Nu trageți în primari pentru o decizie luată la centru”, a transmis Hubert, reiterând că autoritățile locale nu ar trebui să fie puse în postura de „țapi ispășitori” pentru măsurile de politică fiscală adoptate de Guvern.
Mesajul său se înscrie într-o tendință mai largă de critici venite din interiorul aceluiași partid, unde alți lideri liberali au cerut Guvernului să vină cu un plan de relansare economică, susținând că simpla creștere de taxe nu poate fi o strategie sustenabilă pentru 2026.
