Premierul Ilie Bolojan a explicat, într-o intervenție la Digi FM, de ce majorarea taxelor a fost inevitabilă și de ce reducerea cheltuielilor statului este dificil de aplicat rapid. Șeful Guvernului spune că nu guvernează „după sloganuri”, ci după responsabilitate.
Premierul Ilie Bolojan a reacționat public la criticile apărute în spațiul public după deciziile fiscale adoptate de Guvern, inclusiv la eticheta „Ilie Sărăcie”, folosită de contestatari în contextul majorării taxelor. Invitat la emisiunea „Audiență Națională” de la Digi FM, șeful Executivului a declarat că nu își bazează deciziile pe sloganuri sau presiuni de moment, ci pe responsabilitatea de a gestiona o situație economică dificilă.
Replica premierului la etichetele din spațiul public
Întrebat direct ce le răspunde celor care îl critică și îl numesc „Ilie Sărăcie”, Ilie Bolojan a spus că atacurile de acest tip nu rezolvă problemele reale ale țării.
„Este simplu să pui etichete, e simplu să vii cu sloganuri pe online sau prin Parlament, să fugi după oameni să-i filmezi. E mai greu să-ți asumi răspunderea, să scoți țara dintr-o situație dificilă”, a declarat premierul.
Ilie Bolojan a subliniat că nu se lasă influențat de atacuri personale sau de mesaje agresive.
„Nu se iau decizii după înjurături sau strigături. (…) Când te critică un om serios, care a demonstrat că a făcut ceva dificil sau a construit ceva, te gândești dacă are dreptate și îți faci o analiză. Dar când ești înjurat de oameni pe care nu ai cum să-i mulțumești sau care au alte agende, îți vezi de treaba ta”, a mai spus acesta.
De ce au fost adoptate rapid majorările de taxe
Premierul a explicat că deciziile fiscale luate în luna iulie, inclusiv creșterea unor taxe, nu au fost opționale, ci impuse de contextul economic și de relația României cu instituțiile europene.
„Deciziile din iulie, inclusiv majorarea de taxe, a fost necesar să fie adoptate imediat. Altfel, România ar fi intrat într-o suspendare a fondurilor europene la Consiliul Miniștrilor de Finanțe. Asta ar fi creat probleme majore țării”, a afirmat Ilie Bolojan.
Șeful Guvernului a arătat că întârzierea acestor măsuri ar fi avut consecințe directe asupra finanțării europene, cu efecte negative pe termen mediu și lung asupra economiei.
Dificultatea reducerii cheltuielilor statului
În ceea ce privește nemulțumirile legate de faptul că reducerea cheltuielilor statului nu este resimțită suficient de rapid, premierul a recunoscut că aceste măsuri sunt mai greu de pus în aplicare.
„Întotdeauna când vii cu măsuri care înseamnă reducere de cheltuieli, reducerea posturilor în administrație sau afectarea unei clientele politice, entuziasmul de a le pune în practică nu este atât de mare”, a declarat Bolojan.
Acesta a precizat că Executivul încearcă să mențină un echilibru între nevoia de consolidare bugetară și stabilitatea socială.
„Dacă România vrea să închidă anul viitor bine și să scurteze perioada de neajunsuri, nu poate face asta decât printr-o reducere de cheltuieli în sectorul public”, a adăugat premierul.
Participarea clasei politice la efortul de austeritate
Ilie Bolojan a insistat asupra ideii că efortul de reducere a cheltuielilor nu trebuie suportat doar de cetățeni sau de angajații din administrație, ci și de clasa politică.
„Și politicienii trebuie să participe la efortul public”, a spus premierul.
El a explicat că măsuri precum reducerea cu 10% a sumei forfetare a parlamentarilor sau diminuarea subvențiilor pentru partidele politice sunt justificate și necesare.
„Nu se întâmplă nimic dacă suma forfetară la parlamentari se reduce cu 10%. Nu se întâmplă nimic dacă bugetele alocate pentru partidele politice se reduc cu 10%. (…) Orice sumă economisită este foarte importantă, pentru că economia mare este o sumă de economii mici”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul a subliniat că aceste decizii au și un rol simbolic, de a arăta că liderii politici își asumă o parte din costurile ajustărilor bugetare.
