Intrarea României în recesiune tehnică a stârnit un val de reacții în spațiul public, un mesaj venind inclusiv din partea premierului Ilie Bolojan. Șeful Executivului a explicat că la mijloc nu este vorba despre o criză, ci despre o corecție necesară.
Ilie Bolojan, în urma intrării țării noastre în recesiune tehnică: „Am început trecerea de la...”
Prim-ministrul României s-a exprimat pe Facebook: „Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară”.
În viziunea lui Bolojan, devenit un adevărat dușman al lui Sorin Grindeanu, recesiunea tehnică „temporară” este inclusă în „costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții”. Întreg procesul „ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe”, a subliniat premierul.
Analiza întocmită de prim-ministru
Pentru înțelegerea corectă a situației economice actuale a României, Bolojan a transmis că este crucial să privim anii 2024 și 2025 ca părți din același proces.
„Anul 2024 a fost un an atipic. Am avut un deficit bugetar ridicat, de aproape 8-9% din PIB, un deficit extern semnificativ, de 8,2% din PIB, și, totuși, o creștere economică reală modestă, sub 1%. În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat.
Mai mult, în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre ale anului.
De ce? Pentru că o parte importantă a banilor cheltuiți în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste, nu către dezvoltarea reală a economiei. Iar consumul puternic a venit din tot mai multe importuri. Inflația ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic.
Cu alte cuvinte, în 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin. Părea că situația este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau”, a adăugat prim-ministrul
Situația din 2025 și concluzia lui Bolojan
În continuare, Ilie Bolojan a adus în discuție anul precedent. „În iulie 2025, contextul se schimbă fundamental”, a apreciat el.
„A început redresarea. Am realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB, un efort semnificativ care a generat costuri sociale și nemulțumiri. Aș fi vrut să existe o cale de a le evita. Teoretic, o asemenea ajustare ar fi trebuit să genereze o frânare accentuată a economiei. Totuși, datele arată că, în 2025, creșterea economică rămâne în jur de 0,6%.
Așadar, în 2024 am avut un stimul fiscal mare, cu impact economic redus și cu acumulare de dezechilibre interne și externe.
În 2025 avem disciplină fiscală, dar o creștere similară, susținută de investiții reale și factori structurali.
Acest lucru arată că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați.
Dar consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Este o condiție esențială pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă. Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză.
Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung”, a concluzionat șeful Guvernului României
