Potrivit acesteia, laptele este foarte importante pentru organism, având o multitudine de beneficii care pot întări sistemul imunitar.
„Sunt mai mulți factori care fac ca această grupă de alimente să fie atât de atractivă, în opinia mea: diversitatea ei, disponibilitatea mare și varietatea de gusturi și texturi pe care o oferă. Mai spuneți-mi voi mie altă grupă la fel de diversă! Avem și lichid și solid și dulce și sărat și cremos și sfărâmicios… ce să mai, de toate!
Oricât de pretențios ai fi, tot găsești ceva care să te mulțumească pe acest segment. Faptul că brânza sau iaurtul nu trebuie deloc procesate termic este iarăși un avantaj în economia de timp a vieții de zi cu zi„, a precizat Tania Fântănă, potrivit g4food.ro
Cât este de important iaurtul
Nutriționistul spune că iaurtul este extrem de sănătos și partea bună este că acesta poate fi găsit în diferite forme. Fie că vorbim de iaurtul de băut, fie cel bine scurs de zer, cel cu grăsime 0% sau cu 10%, iaurtul este recomandat.
„În ceea ce privește consistența, vorbim de iaurt de băut (varianta lichidă) sau iaurt bine scurs de zer. Mai densă în calorii și nutrienți este evident varianta scursă, concentrată. Dacă vrei să mănânci niște semințe sau fulgi de cereale cu iaurt este bine să alegi varianta mai lichidă, pentru o digestie mai ușoară și rapidă, dar și pentru o ușurință mai mare în mestecarea mixul respectiv.
Cum alegem procentul de grăsime al iaurtului
Aceasta spune că se găsesc iaurturi cu diferite procente de grăsime. Potrivit nutriționistului, tot ce depășește 4%, cam câtă grăsime are laptele, are smântână adăugată, iar gustul cel mai bun îl putem găsi în iaurturile mai grase.
,,Ca procent de grăsime, găsim multe variante, de la 0 la 10%. Ce depășește 4%, cam câtă grăsime are laptele, are smântână adăugată. Dacă vrei un gust mai bun, mai cremos, alegi variantele mai grase, de 10% de exemplu. Dacă te gândești să urmezi o cură de slăbire alegi variantele de 2-3,5% sau varianta de 10%, dar iei 4-5 linguri și cam atât.
Variantele cu grăsime 0% au un gust mai slab pronunțat (ca să nu zic că n-au nici un Dumnezeu și ți se opresc în gât!) și oferă o satisfacție a consumului mult mai mică. Drept urmare e posibil să mănânci mai mult sau să pui în ele ceva pentru gust, care, evident, vine cu un surplus de calorii. Dacă în coșul de cumpărături ai un borcan de maioneză și un pachet de unt, eu zic că nu are rost să te limitezi tocmai la grăsimea nevinovatului iaurt.
Ca și complexitate a gustului găsiți variante cuminți de iaurt simplu și variante mai exotice, cu tot soiul de alte ingrediente adăugate, precum nelipsitele gemuri de fructe, semințe, sau cine știe ce alte trăznăi. Dacă ești în căutarea unui desert, poți alege și aceste variante, care majoritatea au zahăr adăugat. Varianta în care iei un iaurt simplu și pui tu în el un pumn de fructe sau câteva semințe este, evident, mult mai sănătoasă„, a declarat nutriționistul.
Ce tip de lapte este recomandat
Nutriționistul Tania Fântână a vorbit și despre lapte. Aceasta recomandă laptele în ambalaj de sticlă, cu o grăsime de 3-4%
„Cred că cei mai mulți dintre noi folosesc laptele în cafea și în cereale. Ca și variantă individuală de consum mă refer, nu în preparate. Calitatea cea mai bună o are laptele mai gras, cu 3-4% grăsime, în ambalaj de sticlă, deoarece în acestea schimbul de substanțe este cel mai redus. Nu îți aduci nici un beneficiu dacă iei lapte degresat în condițiile în care grăsimile sunt în cantitate mare la tine pe masă. Diferența la calorii este infimă. Deci nu slăbești dacă bei acest tip de lapte versus unul mai gras și mai puțin procesat„, a mai spus Tania Fântănă.
Citește și: Alimente aruncate în România. Țara noastră ocupă un loc fruntaș în topul risipei de mâncare
Brânzeturile, sursă majoră de grăsimi
Nutriționistul spune că, în prezent, se găsesc o multitudine de tipuri de cașcaval. Aceasta atenționează asupra faptului că brânza este mult mai grasă și decât o bucată de carne de porc.
„Caș, urdă, mozzarella, telemea, cașcaval, parmezan… e jale cu ele. Cu cât sunt mai grase și untoase, cu atât este mai greu de mâncat puțin din ele. Ce nu trebuie să uităm este că brânzeturile sunt o sursă majoră de grăsimi. Nu ne dăm seama de asta decât dacă ne uităm pe etichetă.
Nu vezi „slănina” din brânză cum o vezi pe o carne de porc. Dar brânza e mult mai grasă decât o bucată de carne de porc. Știu că e mitul acesta propagat în care cineva care vrea să o lase mai moale cu carnea se refugiază în brânzeturi. Nu vă aduceți vreun beneficiu, să știți. Nici la grăsimi, nici la proprietăți nutritive.
Ce cantitate de brânză putem consuma
Tania Fântână spune că, în brânzeturi, regăsim grăsimi mai multe decât la carne, în schimb proteinele sunt asemănătoare. De asemenea, aceasta recomandă un consum moderat de brânzeturi.
,,Proteinele sunt asemănătoare cărnii, dar grăsimile sunt mult mai multe. Sigur că dacă te controlezi puțin și te stăpânești poți regla gramajul în care consumi brânza.
Porția la o brânză foarte grasă să fie cam de 30 de grame, la telemea pe la 70-80 de grame și la caș sau brânza proaspătă la aproximativ 100 de grame. Astea sunt, însă, niște cifre orientative. Rezultatul este influențat în funcție de ce ai mai mâncat în ziua respectivă, cu ce combini în farfurie brânza, câte kilograme ai și ce efort fizic ai făcut.
Întrucât conținutul caloric este generos, recomandarea de combinare a brânzei este cu legume de tot soiul, crude sau gătite. Sigur că alături poate sta puțină pâine sau niște crackerși„, a mai specficat Tania Fântănă, pentru sursa menționată mai sus.
