7,2 miliarde de lei, suma planificată pentru septembrie
Ministerul Finanțelor a planificat pentru luna septembrie 2026 împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 7,2 miliarde de lei, conform datelor publicate de Agerpres. La această sumă se poate adăuga un bonus de 15 la sută din valoarea nominală adjudecată la licitațiile de referință, în cadrul sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark. Aceasta înseamnă că statul român ar putea ajunge să se împrumute cu aproape 8,3 miliarde de lei într-o singură lună, o sumă record care arată cât de dependentă a devenit România de finanțarea externă pentru a-și acoperi cheltuielile curente.
De ce atât de mult
Nevoia masivă de împrumuturi vine pe fondul unui deficit bugetar care depășește 8 la sută din PIB, mult peste ținta asumată în fața Comisiei Europene. Veniturile fiscale au fost sub așteptări în primele opt luni ale anului, în timp ce cheltuielile cu pensiile, salariile și asistența socială au crescut constant. Pe de altă parte, fondurile europene, care ar fi trebuit să acopere o parte din investiții, au întârziat să apară, iar unele proiecte din PNRR nu au putut fi finalizate la termen. În aceste condiții, Ministerul Finanțelor a rămas cu singura variantă: piața internă de capital și băncile comerciale.
Cum se fac împrumuturile
Statul se împrumută de la bănci prin licitații organizate de Trezorerie, la care participă instituțiile de credit interesate. Obligațiunile de stat emise au maturități variate, de la câteva luni până la peste cinci ani, iar dobânzile sunt stabilite în funcție de cerere și ofertă. În ultimele luni, randamentele la titlurile românești au crescut semnificativ, deoarece investitorii percep România ca fiind un debitor tot mai riscant. O dobândă mai mare înseamnă, însă, costuri mai mari pentru buget, deoarece statul va trebui să plătească rate și dobândă la fiecare împrumut contractat.
Riscul datoriei publice
Specialiștii în finanțe publice avertizează că ritmul alert al împrumuturilor nu este sustenabil pe termen lung. Datoria publică a României a depășit deja 55 la sută din PIB și continuă să crească. Fiecare leu împrumutat astăzi va trebui returnat de generațiile viitoare, cu dobândă. Pe de altă parte, economiștii pragmatici susțin că, atâta timp cât banii sunt folosiți pentru investiții productive și nu pentru cheltuieli de consum, împrumuturile pot fi justificate. Problema este că, în practică, o parte semnificativă din bani se duce către plata pensiilor și salariilor, nu către infrastructură sau educație.
Reacția pieței financiare
Băncile comerciale au salutat volumul mare de împrumuturi, deoarece titlurile de stat reprezintă o sursă sigură de venit într-o perioadă de incertitudine economică. Cu toate acestea, unii analiști din piață se tem că supraoferta de obligațiuni ar putea absorbi lichiditatea disponibilă și ar putea reduce creditarea către sectorul privat. Dacă băncile preferă să cumpere titluri de stat în loc să finanțeze companii, economia reală ar putea suferi. Banca Națională a României monitorizează îndeaproape situația și a sugerat că ar putea interveni dacă ritmul împrumuturilor va afecta stabilitatea monetară.
Perspective pentru finalul anului
Ministerul Finanțelor a anunțat că va continua programul agresiv de împrumuturi și în lunile următoare, până la finalul anului, pentru a acoperi deficitul și pentru a asigura lichiditatea necesară plății salariilor și pensiilor. Analiștii politici consideră că această strategie este o dovadă a eșecului politicilor fiscale din ultimii ani și că este doar o problemă de timp până când România va fi forțată să accepte condiții mai dure de la creditori internaționali. Pentru moment, însă, împrumuturile rămân singura variantă realistă pentru a ține statul în funcțiune.
Surse: Economedia.ro, FinancialIntelligence.ro, Agerpres, CursdeGuvernare.ro, Wall-Street.ro
