Agenția Națională de Administrare Fiscală a intensificat în ultimii ani controalele asupra persoanelor fizice, iar una dintre zonele aflate tot mai des în atenția inspectorilor fiscali este reprezentată de transferurile de bani între rude, prieteni sau cunoștințe.
Deși aceste operațiuni sunt frecvente și, de cele mai multe ori, au un caracter informal, Fiscul le poate trata drept potențiale venituri nedeclarate, dacă nu există documente care să justifice proveniența sumelor.
Practic, orice sumă care intră într-un cont bancar poate fi verificată de ANAF, indiferent dacă provine din salarii, cadouri, împrumuturi sau alte surse. În lipsa unor dovezi clare, autoritățile fiscale pot considera că banii reprezintă venituri impozabile și pot aplica sancțiuni semnificative.
ANAF verifică diferențele dintre veniturile declarate și nivelul de trai al persoanei
Unul dintre principalele criterii care declanșează controalele este diferența evidentă dintre veniturile declarate și stilul de viață al contribuabilului. Dacă o persoană are venituri oficiale reduse, dar în conturi apar transferuri consistente sau sunt realizate achiziții importante, precum locuințe, autoturisme sau bunuri de valoare, ANAF poate începe o verificare fiscală.
Inspectorii analizează fluxurile financiare din conturile bancare, istoricul tranzacțiilor și documentele justificative. În acest context, împrumuturile între persoane fizice, chiar dacă sunt reale, trebuie dovedite prin contracte scrise, încheiate în mod corect, preferabil autentificate sau cel puțin datate și semnate de ambele părți.
În lipsa acestor documente, Fiscul poate considera că respectivele sume reprezintă venituri nedeclarate și poate aplica impozite și penalități.
Împrumuturile și donațiile trebuie justificate cu documente clare
Transferurile de bani între rude sau prieteni sunt frecvente în practică, mai ales în situații precum achiziția unei locuințe, deschiderea unei afaceri sau acoperirea unor cheltuieli neprevăzute. Din punct de vedere fiscal, însă, aceste sume trebuie să fie susținute de documente.
Un împrumut între persoane fizice ar trebui să fie dovedit printr-un contract de împrumut, care să conțină suma, data, părțile implicate și, ideal, termenul de restituire. La fel, în cazul donațiilor, este recomandată existența unui contract de donație, mai ales pentru sume mari.
Fără astfel de documente, simpla explicație verbală nu este suficientă în fața inspectorilor fiscali. În cadrul unui control, ANAF solicită probe concrete, iar extrasele de cont sau mesajele informale nu sunt, de regulă, considerate suficiente pentru a justifica proveniența banilor.
ANAF poate reține până la 70% din sumele nejustificate
Consecințele financiare pot fi semnificative. În cazul în care ANAF stabilește că anumite sume sunt venituri nedeclarate, acestea pot fi impozitate cu un procent de până la 70%, la care se adaugă dobânzi și penalități de întârziere.
De exemplu, dacă o persoană primește 1.000 de lei într-un cont bancar și nu poate dovedi proveniența banilor, Fiscul poate reține până la 700 de lei sub formă de impozit, iar suma finală de plată poate crește prin aplicarea accesoriilor fiscale.
Acest regim de impozitare sever are rolul de a descuraja ascunderea veniturilor și de a stimula declararea corectă a tuturor surselor de bani.
Controalele asupra persoanelor fizice fac parte dintr-o strategie mai amplă
Verificarea transferurilor de bani nu este o măsură izolată, ci face parte dintr-o strategie mai largă a ANAF de combatere a evaziunii fiscale și a economiei subterane. În ultimii ani, autoritățile fiscale și-au extins aria de control dincolo de firme și persoane juridice, concentrându-se tot mai mult pe persoanele fizice.
Fiscul urmărește inclusiv cadourile primite la evenimente, precum nunți sau botezuri, achizițiile de bunuri de lux și tranzacțiile bancare frecvente, care nu pot fi corelate cu veniturile declarate.
În acest context, simplul fapt că banii provin „de la familie” sau „de la prieteni” nu mai este considerat suficient fără documente justificative.
Criptomonedele intră, la rândul lor, sub lupa ANAF
Un alt domeniu în care controalele se intensifică este cel al criptomonedelor. Regimul fiscal pentru veniturile din tranzacții cu criptoactive a fost modificat, iar impozitul pe venit a crescut de la 10% la 16%.
În plus, furnizorii de servicii de criptoactive vor fi obligați să raporteze anual către ANAF date despre tranzacțiile clienților. Prima raportare este programată pentru martie 2027.
Această măsură va permite Fiscului să compare informațiile primite de la platformele de tranzacționare cu declarațiile contribuabililor și să identifice rapid situațiile în care veniturile nu sunt declarate sau sunt declarate parțial.
Riscurile pentru românii care nu își documentează corect veniturile
Pentru persoanele fizice, principalul risc este pierderea unei părți semnificative din sumele primite, alături de eventuale sancțiuni administrative. În cazul unor controale complexe, pot fi solicitate explicații pentru tranzacții mai vechi, iar lipsa documentelor poate duce la recalcularea impozitelor pe mai mulți ani.
Specialiștii în fiscalitate recomandă ca orice transfer de bani important să fie documentat, chiar și între persoane apropiate. Contractele de împrumut sau donație, extrasele de cont și, acolo unde este posibil, autentificarea notarială pot preveni problemele în cazul unui control.
